Senzorii lui Nicușor au băgat spaima în bucureșteni. După ce au dat valori neverosimile ale calității aerului, șefa ONG-ului care le-a montat, o apropiată a lui Nicușor Dan, recunoaște: senzorii sunt neomologați

Lupta cu poluarea din Capitala României se duce la toate nivelurile, de mai multă vreme, inclusiv la capitolul „senzori-minune”. În București, de altfel, au fost amplasați încă din anul 2023 – atunci când Primăria Generală era condusă de Nicușor Dan, fost activist de mediu, actualmente președintele României – 44 de senzori pentru măsurarea calității aerului.

Potrivit unui comunicat PMB de la momentul respectiv, senzorii au fost primiți cu titlu gratuit, în cadrul Parteneriatului pentru Orașe Sănătoase, o rețea globală alcătuită din 70 de orașe din întreaga lume.

DOCUMENTRomânia aduce în dezbatere avertismentele Clubului de la Roma. „Constelații ale speranței”, o carte-eveniment despre riscul de colaps al civilizației și viitorul omenirii, lansată la București

15:49

INCIDENTUn muncitor român de 34 de ani a murit în Italia, după ce ar fi fost intoxicat cu vapori toxici pe un șantier naval. Alți 3 angajați au ajuns la spital

15:44

• În același comunicat s-a precizat că senzorii-minune au fost amplasați în parteneriat cu un ONG.
• „Senzorii au fost amplasați în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis în 44 de locații din întregul oraș, la spitale și unități de învățământ”, transmitea PMB, fără să menționeze și că ONG-ul Ecopolis – „organizație neguvernamentală de mediu” – și Nicușor Dan au avut o legătură extrem de strânsă de-a lungul timpului.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a fost înființat în anul 2009, președinte este Costel Popa, iar director executiv – potrivit informațiilor de pe site – este Oana Neneciu.

Oana Neneciu (Ecopolis), alături de Nicușor Dan

Indicele calității aerului din București și „sursele” Ecopolis: „Datele din ei nu sunt transmise către Comisia Europeană”

După instalarea celor 44 de „senzori-minune”, bucureștenii pot urmări, în timp real, indicele calității aerului din București, potrivit datelor transmise de senzori.

Totul se bazează pe un „cod al culorilor”, unde e bine dacă e „verde” și nu e deloc bine, ba e chiar grav dacă apare culoarea mov.

Conform informațiilor de pe site-ul aplicației, datele colectate provin din 3 surse, inclusiv cei 44 de senzori montați în perioada în care Nicușor Dan era primar al Capitalei și „lucra” în parteneriat cu Ecopolis.

• Senzori Strop de Aer si PurpleAir, montați si administrați de Ecopolis.
• Rețeaua de 44 de senzori puși la dispoziția Primăriei Municipiului București de către Vital Strategies, în cadrul Protocolului de colaborare pentru aderarea Bucureștiului la Parteneriatul pentru orașe sănătoase (Partnership for Healthy Cities) susținut de Bloomberg Philantropies.
• Stațiile și senzorii din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), administrată de Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor.

„Datele RNMCA”, se mai arată pe site-ul aplicației, „au fost obținute în mod gratuit prin intermediul API-ului și au un caracter informativ, neoficial”.

Senzorii-minune „plantați” de Ecopolis nu sunt omologați!

Demersul ONG-ului Ecopolis poate fi considerat unul „verde”, e drept, numai că „senzorii-minune” care înregistrează calitatea aerului din București nu sunt omologați.

La solicitarea Gândul, chiar Oana Neneciu a specificat că acești senzori „plantați” de Ecopolis nu sunt omologați.

„Pe lângă cei 44 de senzori avem și senzorii noștri, și senzorii din rețeaua națională, aproape toate rețelele din oraș sunt și la noi pe site.

• Noi facem tot timpul măsurători în coordonare cu stațiile de măsurare din rețeaua națională pentru a determina diferențele, nu sunt foarte mari, minus/plus 10%.
• Pe de altă parte, în rețeaua noastră sunt și stațiile din rețeaua națională, care sunt omologate. Sunt aceleași date, practic.
• Senzorii nu sunt omologați, în sensul în care datele din ei nu sunt transmise către Comisia Europeană, de exemplu, în raportul de țară.

Ei emit date care pot fi utilizate pentru autoritățile locale, pentru a lua măsuri de gestionare a calității aerului și pentru studii de modelare, eventual.

Avem un protocol de colaborare cu PMB, pentru preluarea datelor din senzori pe platforma aerlive.ro. Fără bani. Senzorii sunt obtinuti de PMB de la Bloomberg Philanthropies. Nu sunt ai noștri”, a declarat Oana Neneciu, în exclusivitate pentru Gândul.

Oana Neneciu – directorul executiv Ecopolis – atrăgea atenția în urmă cu 2 zile că situația în București este alarmantă, preluând o postare chiar de pe pagina de Facebook a Ecopolis.

„Așa arata Bucureștiul în această dimineața. Transportul și încălzirea rezidențială sunt principalele surse de poluare. Nu ajută amplasarea orașului, nu ajută condițiile meteo, nu ajută inacțiunea autorităților!”, s-a precizat în postare.

Însă activismul de la Ecopolis este unul împins până în faza în care totul poate fi explicat pe înțelesul tuturor, pentru a se ajunge la „un mod corect” de a vedea „lucrurile”.

• În consecință, stațiile oficiale sunt comparate cu un termometru „legal”.
• Senzorii Ecopolis sunt comparați cu mai multe „termometre”, dar „necertificate”.

„Termometrele neoficiale” – respectiv „senzorii-minune” plantați de Ecopolis – artă că cineva are „febră”. Concluzia ar fi că nu poți dat „amendă” pe baza lor, dar este „clar că ai o problemă de investigat”.

Screenshot

Totuși, dacă „senzorii-minune” ai ONG-ului „nicușorist” Ecopolis nu sunt omologați în UE, atunci câtă încredere se poate avea în ei?

Un semnal de alarmă a fost tras, în mediul online, de Paul Hitter – artist și influencer -, pe pagina sa de Facebook.

„Ecopolis au și un site. Care azi-noapte zicea că suntem ok, totul verde. Mai puțin pă undeva pân Tei. Acolo era in senzor MOV- deci a mai mare poluare. Culmea la 50 de m, alt senzor pă verde. Probabil 3 studenți beți făceau grătar sub senzoru mov”, a scris Paul Hitter (postarea integrală AICI)

Cât de poluată e Capitala României?

La nivel mondial, potrivit aplicației Air Metters, calitatea aerului din București este pe „verde” deocamdată, capitala României fiind mult mai bine poziționată – locul 145 –  decât alte orașe mari ale Europei.

Parisul, spre exemplu, este mult mai poluat decât capitala României, la fel ca și Oslo sau Bremen.

Munchenul sau Bremenul sunt, la rândul lor, mult mai poluate decât Bucureștiul.

Varșovia ocupă locul 9 în acest nedorit clasament, iar cel mai poluat oraș din lume este, potrivit aceleiași aplicații, Wuhan din China

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• ANAF începe controalele în țară după scumpirea carburanților. Joi, motorina a sărit de 10 lei/l în București. Ce suspiciuni are instituția
• Adrian Câciu, după ce PSD și PNL au ajuns la un acord pe Buget: „Astăzi a înțeles și Bolojan că există bani pentru a sprijini persoanele vulnerabile”
• Nicușor Dan, după întâlnirea cu șeful NATO: ”I-am mulțumit pentru că a acceptat invitația de a participa la summitul B9 care va avea loc la București”
• Cataramă, verdict necruțător după 10 luni cu Nicușor Dan. ”România arată din rău în mai rău și va merge din rău în mai rău”
• Viena, nod central pentru serviciile de informații ale Rusiei. Cum încearcă Moscova să intercepteze comunicațiile prin satelit ale NATO. Locații-cheie: „Complexul Russencity, ambasada, centrul cultural, un fost sanatoriu”