Consumul moderat de cafea ar putea proteja împotriva demenței, conform unui studiu recent. De ce varianta decofeinizată nu are același efect

Una până la două cești de cafea sau ceai care conține cofeină, consumate zilnic, pot reduce riscul de demență. Asta au constatat cercetătorii după ce au urmărit aproape 132.000 de persoane timp de peeste 40 de ani.

Tocmai de aceea, varianta de cafea decofeinizată nu este asociată cu aceleași beneficii pentru sănătate, ca cea obișnuită, specialiștii sugerând puternic că însăși cofeina joacă un rol important.

Astfel, un nou studiu amplu arată dovezi clare ale beneficiilor cognitive ale cafelei și ceaiului, dacă acestea sunt cofeinizate și consumate cu moderație, potrivit nytimes.com.

PODCAST ALTCEVA Teodora Mețiu, expert în comunicare: Eu îi spun soțului meu foarte des: „Te văd, te aud, îți înțeleg durerea…”

18:00

România, pe ultimele locuri din lume la capitolele stat de drept și transparență guvernamentală. Cum își percep românii propria țară în Indexul Democrației

17:59

Persoanele care au băut această cantitate timp de mai multe decenii au avut șanse mai mici de a dezvolta demență decât persoanele care au băut puțină sau deloc cofeină, au raportat cercetătorii. Aceștia au urmărit 131.821 de participanți, timp de până la 43 de ani.

„Acesta este un studiu foarte amplu și riguros, realizat pe termen lung în rândul bărbaților și femeilor, care arată că un consum de două sau trei cești de cafea pe zi este asociat cu un risc redus de demență”, a declarat Aladdin Shadyab, profesor asociat de sănătate publică și medicină la Universitatea din California, San Diego, care nu a fost implicat în studiu.

FOTO – Caracter ilustrativ

Concluziile, publicate luni – în JAMA (The Journal of the American Medical Association/ Jurnalul Asociației Medicale Americane) – nu dovedesc că, totuși, cofeina provoacă aceste efecte benefice și este posibil ca alte atribute să fi protejat sănătatea creierului consumatorilor de cofeină.

Însă, mai mulți experți independenți au declarat că studiul a fost ajustat în funcție de mulți alți factori, inclusiv afecțiunile, medicația, dieta, educația, statutul socioeconomic, antecedentele familiale de demență, indicele de masă corporală, fumatul și bolile mintale.

Corelația cafeinei a rămas indiferent dacă persoanele aveau factori de risc genetici pentru Alzheimer sau alte demențe. Studiul, finanțat de Institutele Naționale de Sănătate, nu a făcut distincție între tipurile de demență.

Autorul mai recomandă:

Cât costă un simplu espresso la cafeneaua din București aleasă printre cele mai bune 100 din lume

Ce se întâmplă dacă bei prea multă cafea? Limita zilnică explicată de un cardiolog

O femeie a fost șocată de reacția baristei atunci când a lăsat tips 20% pentru o cafea de 5 dolari