Green Deal – Dead Deal? 10 șefi de stat, printre care și Nicușor Dan fac front comun împotrivă. Expert: „S-au sesizat doar atunci când le-a ajuns cuțitul la os”

Deși UE are o contribuție de sub 7% la poluarea globală, Bruxelles-ul a pornit o luptă acerbă cu energiile tradiționale, ajungând chiar să submineze economiile țărilor-membre. La 6 ani de la lansarea ambițiosului program al Ursulei von der Leyen, devine tot mai evident că Green Deal este un eșec, mai ales în contextul actualei crizei energetice globale. Săptămâna trecută, mai mulți lideri europeni, precum Nicușor Dan, premierul Italiei Giorgia Meloni, liderii Austriei, Ungariei sau Poloniei, au adresat o scrisoare deschisă Comisiei Europene și Consiliului European. Contactat de Gândul, expertul în energie Cosmin Păcuraru a explicat de ce acest program verde nu a funcționat, iar poziția liderilor europeni vine doar acum când țările UE se adâncesc în criza energetică.

Lansată triumfal de Bruxelles ca politica energetică aptă sî rescrie viitorul Europei, Green Deal și-a dovedit în timp limitele. Eșecul tranziției la energia verde se vede cel mai bine în România, unde închiderea resurselor clasice de energie pune în pericol chiar securitatea energetică a țării, așa cum avertizează economiștii.

ULTIMA ORĂ Consiliul Economic și Social blochează Ordonanța pentru situația de criză pe piața carburanților. Fudulea, președintele CES: „Nu rezolvă problema”

15:14

INEDIT Imagini cu elicopterul care se pilotează singur. A fost livrat armatei SUA

15:13

Liderii din 10 țări UE: Actuala legislația a devenit un risc existențial

Recent, președintele Nicușor Dan, premierul Giorgia Meloni și liderii din alte 8 țări au cerut UE să revizuiască rapid legislația verde Green Deal din energie și să reducă presiunea asupra industriei. ”Cadrul actual a devenit un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”, se arată în scrisoarea deschisă adresată Ursulei von der Leyen.

Viktor Orbán și Georgia Meloni | Foto – Mediafax

Cei 10 lideri europeni au transmis președinților Comisiei Europene și Consiliului European că actuala legislație ”verde” a devenit ”un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”. În opinia acestora, e nevoie ca modificările legislative să fie făcute până ”cel târziu la sfârșitul lunii mai”.

Concret, cei 10 șefi de stat și de guvern cer modificarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), al cărei parcurs îl caracterizează ca fiind”prea abrupt și excesiv de ambițios”.

Expert: În sfârșit se mișcă ceva

În opinia lui Cosmin Păcuraru, programul Green Deal a fost de la început o politică greșită, ale cărei costuri le vor suporta toate țările membre. Luarea de poziție actuală a liderilor europeni era de așteptat,

”Au trecut 18 luni de la apariția Raportului Draghi și în sfârșit se mișcă ceva în UE. Green Deal a fost o greșeală ca toate politicile ecologiste exagerate ale UE. Greșite deoarece a uniformizat cerințele de decarbonare ale membrilor. Și până la urmă de ce ”decarbonare”?”

Cerințele de decarbonare nu sunt aceleași

O eroare de calcul majoră în implementarea politicii verzi a fost faptul că aceasta nu a ținut cont de specificul geografic al fiecărei țări a Uniunii Europene și de nevoile specifice ale acestora, continuă Cosmin Păcuraru.

”Nu toate țările membre au putut sau au fost dispuse să le îndeplinească deoarece au geografie diferită. Asta înseamnă că o țară sudică are alte nevoi energetice față de o țară nordică. Țările sudice au mai mult soare și nu au nevoie de atâta energie termică. O țară aflată pe coastele Marii Baltice, a Mării Nordului sau Oceanului Atlantic dispune de mult mai multe ore de vânt decât celelalte.

Sunt țări cu munte, deci au un potențial hidroenergetic mai mare decît altele fără. Sau țări, precum Polonia, care dispune de cărbune și care a fost obligată să reducă producția în termocentralele pe cărbune.

Mai trebuie să amintesc și de arhitectura economiilor țărilor membre. Germania are nevoie de multă energie pentru industria grea, Spania sau Portugalia nu au nevoie de energie pentru o industrie intensivă. O țară cu multe aglomerări urbane (să zicem Germania) are un alt fel de cerere de energie față de una cu populație dispersată în rural”.

”Înverzirea” economiei fără discernământ

Pe de altă parte, prioritatea dată investițiilor în eoliene și panouri fotovoltaice a implicat alte costuri, respectiv investiții în rețele electrice de transport și distribuție. Producția de energie intermitentă fără capacități de stocare de fapt a scumpit energia de fapt, contrar obiectivului declarat al Green Deal de a ieftini energia pentru consumatorii europeni.

Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală

• De asemenea, ”înverzirea” economiei a fost făcută fără discernământ, punându-se accent pe eolian și fotovoltaic, ceea ce înseamnă noi investiții în rețele electrice de transport și distribuție. Producția de energie intermitentă fără capacități de stocare de fapt a scumpit energia, deoarece a obligat capacitățile ”ce produc în bandă” să devină la rândul lor intermitente: acestea sunt oprite când bate vântul sau strălucește soarele (fără nori), dar trebuie ținute ”calde” (adică au consum suplimentar) pentru a putea porni imediat când nu mai este disponibilă energia regenerabilă intermitentă, mai explică Păcuraru.

O altă greșeală, ”financiarizarea” energiei

În aceeași intervenție, expertul a invocat și decizia eronată de a încadra energia verde după principiul burselor de mărfuri, inventându-se ”valori derivate”, precum și amendarea excesivă a poluatorilor, deși țările UE contribuie doar cu 7% la poluarea globală.

”O altă greșeală a fost ”financiarizarea” energiei, adică realizarea unor burse de mărfuri specializate în energie la care adăugăm cuantificarea poluării și amendarea poluatorilor. UE are o contribuție de sub 7% la poluarea globală.

”Financiarizarea” a însemnat construcția de burse unde se tranzacționează energie care se va produce în viitor și unde s-au ”inventat” și valori derivate precum contractele futures sau options, care culmea, dau prețurile mari la energie. Cum este posibil ca volumul de futures să fie de 14 (sau 17) ori mai mare decât volumul tranzacțiilor spot, adică a tranzacțiilor de marfă reală?

Cum este posibil ca un MWh de cărbune să fie penalizat cu 0,91 certificate de CO2 sau un MWh de gaz cu 0,43 cerfificate de CO2, în situația în care un certificat se tranzacționează la aceleași burse de mărfuri cu peste 75 euro? Adică un MWh din cărbune are un extra-cost de 70 euro!”

SUA și China au energie de două ori mai ieftină

Liderii celor 10 țări, inclusiv România, care au criticat Green Deal, au făcut ceea ce trebuia făcut, deși cu întârziere, conchide Cosmin Păcurare. Argumentul cel mai vizibil că programul de la Bruxelles este un eșec e faptul că principalii competitori energetici ai UE au prețuri cel puțin de două ori mai ieftine decât Uniunea. De altfel, Trump ironizează obsesia europeană pentru eoliene și fotovoltaice (Detalii AICI).

”Decidenții din cele 10 țări au facut ceea ce trebuiau să facă de mulți ani. S-au sesizat doar atunci când ”le-a ajuns cuțitul la os”, adică țările nu mai sunt competitive economic din cauza prețului la energie. SUA și Republica Populară Chineza, principalii competitori ai UE au prețurile sub jumătatea celor din UE!”

AUTORUL RECOMANDĂ

Green Deal, iluzia sinucigașă care amenință securitatea energetică a României. Țara noastră este campioană europeană la viteza de decarbonare. Economist: ”Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere/Au fost ascunse în moduri creative, dar acum populația le constată”

Trump își continuă războiul cu eolienele și râde, la pachet, de europeni: „Câte eoliene ați văzut în China? Ei doar le fabrică și le vând fraierilor din Europa, care le cumpără cu miile”

Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în „hub regional”, dar țara nu este nici măcar independentă energetic