Aproximativ o mie de mineri de la Complexul Energetic Oltenia protestează astăzi în fața Guvernului. Oamenii au venit la București pentru a-și striga nemulțumirile legate de viitorul lor profesional și de lipsa unui contract colectiv de muncă. Manifestația este autorizată până la ora 17:00 și adună angajați de la exploatările din Rovinari și Turceni, dar și susținători din Capitală.
UPDATE 7. Protestatarii au început să tragă de gardurile care împrejmuiau perimetrul unde avea loc mitingul. Unul dintre manifestanți a avut nevoie de îngrijiri medicale. Acesta a fost ajutat de echipajul de pe ambulanţa aflată în zonă.
UPDATE 6. Alex Iacob, purtator de cuvant al Jandarmeriei Bucuresti, a declarat că, în cadrul evenimentului organizat de mineri, un grup de agitatori a instigat la violență. Forțele de ordine au fost nevoite să folosească spray-uri lacrimogene.
„În cadrul adunării publice au apărut instigări la violență din partea unui grup de persoane care, inițial, nu a fost acceptat de organizatorul manifestației.
Ulterior, organizatorul și-a schimbat decizia și a acceptat participarea grupului în cauză, iar în ultimele momente au apărut disensiuni care s-au extins către forțele de ordine.
Menționăm faptul că jandarmii au folosit punctual pulverizatoarele de mână cu substanță iritant-lacrimogenă, pentru limitarea acțiunilor agresive ale unor participanți”, a declarat reprezentantul Jandarmeriei.
UPDATE 5. Minerii refuză să plece din fața Guvernului. Oamenii vor să obțină asigurări că-și vor păstra locurile de muncă.
UPDATE 4. Protestatarii au intrat în conflict cu bodyguarzii care asigură ordinea la evenimentul organizat de sindicaliștii din domeniul minier. Se pare că manifestanții nu vor să părăseasca zona, deși protestul este avizat doar până la ora 17:00.
Forțele de ordine au intervenit pentru a-i obliga pe protestatari să plece de la fața locului.
UPDATE 3. Un alt miner, prezent la protest, a declarat că principala nemulțumire o reprezintă concedierea celor 1800 de angajați, dar și faptul că șefii C.E. Oltenia susțin că nu au bani pentru salariile personalului rămas.
„În primul rând, după ce vor pleca cei 1800 de salariați din minerit vor rămâne foarte puțini. Și din punctul nostru de vedere, noul contract pentru care ei zic că n-au buget, n-au nimic. Aceasta e a doua oară când venim la București. Nu ne ascultă nimeni, nici conducerea noastră de la CEO. Nu cerem să ni se mărească salariile, ci să ne ție locurile de muncă”, a afirmat protestatarul.
UPDATE 2: Nelu Roșca, președintele sindicatului liber Cariera Roșuța, din Gorj a declarat, în exclusivitate, pentru Gândul că statul datorează companiei C.E. Oltenia 182 de milioane de euro.
„Ne datorează din 2023, 182 de milioane de euro aport de capital. Avem o tranșă restantă de anul trecut de 430 de milioane, care, culmea, nici anul ăsta n-au fost trecuți în bugetul Ministerul Energiei pentru a fi acordați acestei companii.
Am avut în derulare un program de reorganizare și restructurare în care în conținutul său aveam identificare a unui mecanism de compensare pentru acoperirea plății certificatelor de carbon, lucru pe care domnii politicieni n-au dorit să-l facă și nu doresc. Vor să ne țină ca monedă de schimb, trecându-ne în PNNR.
Acești guvernanți ne-au condamnat și ne condamnă în continuare pe români la disperare și la sclavie. Grija și preocuparea lor este să adune bani din cârca minerilor și a românilor, ca să dea străinilor. Pentru că în felul ăștia arată zlugărnicia față de șefii lor din Uniunea Europeană”, a declarat liderul sindical.
UPDATE 1. Aproximativ 1000 de protestatari s-au strâns în fața Guvernului, pentru a-și exprimă revolta față de reducerea de personal anunțată de conducerea CE Oltenia. Printre mesajele de pe pancartele acestora se regăsesc: „Condamnați Gorjul la moarte economică”, „Restructurare responsabilă, nu închidere. Salvați CEO”, „Gorjul trăiește prin C.E. Oltenia”.
Manifestanții solicită suspendarea deciziei de concediere pentru cei 1.800 de angajați și reevaluarea planului de restructurare în raport cu noile orientări europene privind tranziția energetică.
Știrea inițială
Principala teamă a minerilor este pierderea locurilor de muncă. Situația este urgentă pentru aproximativ 1.800 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia care au contracte pe perioadă determinată. Pentru aceștia, data de 1 aprilie ar putea reprezenta ultima zi de muncă, dacă autoritățile nu găsesc o soluție rapidă. Reprezentanții companiei admit că negocierile pentru noul contract sunt blocate în acest moment din cauza lipsei bugetului.
Protestatarii solicită premierului Ilie Bolojan să renegocieze condițiile asumate prin PNRR cu Comisia Europeană. Minerii cer ca planul de închidere definitivă a activității miniere, stabilit pentru anul 2030, să fie revizuit.
Protestul de astăzi din fața Guvernului este punctul culminant al unor tensiuni care durează de mai bine de două săptămâni în județul Gorj. După ce au ieșit zile la rând în stradă pentru a protesta față de concedierile pregătite și au cerut demiterea conducerii, dar și a Consiliului de Supraveghere a companiei de stat, aproximativ 1000 de mineri au venit la București pentru a cere salvarea locurilor de muncă și renegocierea planului de închidere a CE Oltenia. Conflictul a izbucnit după ce conducerea companiei a început să trimită primele decizii de concediere pentru salariații angajați pe perioadă determinată.
Miza imediată a protestului este soarta a aproximativ 1.800 de angajați. Aceștia au fost încadrați în ultimii ani pe perioadă determinată, cu promisiunea că vor fi păstrați în sistem. Totuși, un memorandum guvernamental adoptat recent prevede eliminarea acestor posturi pentru a reduce cheltuielile companiei. Primele contracte încetează oficial pe 1 aprilie, iar restul pe 1 mai.
În timp ce sindicatele și unii primari din Gorj acuză Guvernul Bolojan de lipsă de soluții, partidele aflate la putere și cele din opoziție își aruncă reciproc vina pentru semnarea planurilor de închidere a mineritului. Protestatarii avertizează că, fără o intervenție directă a premierului Ilie Bolojan la Comisia Europeană, regiunea Gorjului se va confrunta cu un dezastru economic total după anul 2030.
AUTORUL RECOMANDĂ: