Un nou studiu avertizează că prea mult sau prea puțin somn ar putea accelera îmbătrânirea organismului și crește riscul de boli

Un nou studiu avertizează că prea mult sau prea puțin somn ar putea accelera îmbătrânirea organismului și crește riscul de boli.

Cercetătorii au descoperit că atât somnul insuficient, cât și somnul în exces sunt asociate cu accelerarea procesului de îmbătrânire a organelor din întregul corp. Studiul a legat, de asemenea, tiparele anormale de somn de tulburări de sănătate mintală, cardiovasculare, respiratorii și metabolice, scrie Sci Tech Daily.

O analiză a „ceasurilor biologice” ale îmbătrânirii din corp sugerează că atât prea puțin somn, cât și prea mult, pot accelera îmbătrânirea organelor, inclusiv a creierului, inimii, plămânilor și sistemului imunitar. Descoperirile leagă, de asemenea, tiparele nesănătoase de somn de o gamă largă de boli.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Nu putem să aruncăm speranțele românilor la coș și să intrăm într-o guvernare cu un partid care a adus România în acest punct”

22:00

FLASH NEWS Oana Gheorghiu laudă Google: „Nu există o companie de talia Google în Europa”

21:50

„Studiile anterioare au arătat că somnul este strâns legat de îmbătrânire și de povara patologică a creierului. Studiul nostru merge mai departe și arată că atât somnul insuficient, cât și cel în exces sunt asociate cu o îmbătrânire mai rapidă în aproape toate organele, susținând ideea că somnul este important pentru menținerea sănătății organelor într-o rețea coordonată creier–corp, inclusiv echilibrul metabolic și un sistem imunitar sănătos”, spune coordonatorul studiului, Junhao Wen, conferențiar la Universitatea Columbia.

Oamenii de știință folosesc din ce în ce mai des „ceasuri biologice ale îmbătrânirii” pentru a estima dacă o persoană îmbătrânește mai rapid sau mai lent decât este normal pentru vârsta sa. Aceste instrumente se bazează pe învățare automată și pe măsurători biologice, cum ar fi proteinele detectate în probe de sânge.

Sursă foto – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock

Somnul, un domeniu ideal de studiu

Deși multe astfel de ceasuri analizează corpul ca un întreg, diferite organe pot îmbătrâni cu viteze diferite. Un exemplu cunoscut este îmbătrânirea mai rapidă a ovarelor, legată de fertilitatea feminină.

Echipa lui Wen s-a concentrat pe dezvoltarea unor ceasuri biologice specifice fiecărui organ, care ar putea oferi informații mai personalizate despre sănătate. Somnul a devenit un domeniu ideal de studiu, deoarece cercetătorii recunosc tot mai mult importanța sa pentru sănătatea generală.

Cum au fost dezvoltate „ceasurile îmbătrânirii”

Pentru a dezvolta aceste „ceasuri ale îmbătrânirii”, cercetătorii au analizat datele a aproximativ 500.000 de participanți din UK Biobank. Au folosit învățare automată pentru a identifica semnături biologice asociate îmbătrânirii în organe specifice. Modelele au inclus date imagistice medicale, proteine specifice organelor și molecule din sânge.

„De exemplu, în ficat avem un ceas al îmbătrânirii construit din date proteice, unul din date metabolice și unul din date imagistice. Astfel putem vedea dacă somnul este asociat diferit cu aceste tipuri de date biologice”, explică Junhao Wen.

Echipa a comparat apoi durata somnului raportată de participanți cu vârsta biologică măsurată prin 23 de ceasuri ale îmbătrânirii, care acoperă 17 sisteme de organe.

Legătura dintre durata somnului și riscurile de boală

La nivelul întregului corp, cercetătorii au observat un tipar în formă de „U”. Persoanele care dormeau mai puțin de 6 ore sau mai mult de 8 ore prezentau semne de îmbătrânire accelerată, în timp ce cele mai bune rezultate au fost observate la persoanele care dormeau între aproximativ 6 ore și 25 min și 7 ore și 50 min pe noapte. Rezultatele nu demonstrează că durata somnului cauzează direct îmbătrânirea organelor, dar sugerează că atât lipsa, cât și excesul de somn pot indica o stare generală de sănătate mai slabă.

Constatările susțin ideea că somnul influențează întregul sistem creier–corp, nu doar creierul. Somnul insuficient a fost puternic asociat cu depresie și anxietate, în acord cu cercetările anterioare. De asemenea, a fost legat de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică și tulburări de ritm cardiac. Atât somnul scurt, cât și cel lung au fost asociate cu boală pulmonară obstructivă cronică, astm și afecțiuni digestive, inclusiv gastrită și boală de reflux gastroesofagian.

„Acest tipar creier–corp este important pentru că arată că durata somnului este o parte profund integrată a fiziologiei noastre, cu implicații extinse asupra întregului organism”, a spus Junhao Wen.

Tiparele de somn și depresia la vârstnici

Ceasurile biologice ale organelor ar putea ajuta și la o mai bună înțelegere a legăturii dintre somn și anumite boli, inclusiv depresia la vârste înaintate. Deși studiul nu a putut stabili dacă problemele de somn cauzează depresia sau invers, cercetătorii au folosit o analiză de tip „mediation” pentru a explora legătura. Rezultatele sugerează că somnul insuficient ar putea influența direct depresia, în timp ce somnul excesiv ar putea acționa prin căi biologice legate de îmbătrânirea creierului și a țesutului adipos.

Recomandările autorului:

O destinație preferată de români ia în calcul reducerea perioadei de ședere fără viză pentru turiști, pe fondul măsurilor împotriva criminalității

Descoperirea uimitoare făcută de cercetătorii spanioli după ce au studiat scoarța terestră a Peninsulei Iberice