Solstițiul de vară, fenomenul astronomic care marchează începutul verii în emisfera nordică, va avea loc duminică, 21 iunie 2026. În acest moment, longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 90 de grade, iar ziua înregistrează durata maximă din an. Iată cele mai importante tradiții populare, inspirate din memoria culturală colectivă, care însoțesc această perioadă.
Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, durata zilei în România va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute. Iar noaptea va avea numai 8 ore și 28 de minute.
După acest moment, zilele vor începe să se scurteze treptat, iar nopțile să devină mai lungi, până la solstițiul de iarnă, care are loc în jurul datei de 21 decembrie. Dincolo de semnificația sa astronomică, solstițiul de vară este însoțit de numeroase și bogate tradiții și superstiții populare, notează Mediafax. Multe dintre ele se transmit din generație în generație, ca o formă de memorie și identitate culturală.
În credințele populare românești, perioada solstițiului și zilele din preajma sărbătorii Sânzienelor sunt văzute ca praguri temporale cu o puternică încărcătură simbolică. Cadru în care granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devine mai fragilă,
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F06%2Fhttps___www.gandul.ro_wp-content_uploads_2017_06_16509600_1-sanziene-mediafax-foto-catalina-constantin.jpg)
Sursa: MEDIAFAX FOTO
Potrivit tradiției, în ziua solstițiului nu este recomandat să se spele rufe, să se coasă sau să se desfășoare alte activități gospodărești considerate obositoare. Se consideră că nerespectarea acestor obiceiuri poate aduce ghinion sau poate diminua prosperitatea gospodăriei.
Bătrânii îi sfătuiau pe tineri să evite certurile și disensiunile în această perioadă. Exista credința fermă că neînțelegerile apărute în ziua solstițiului se pot prelungi chiar pe tot parcursul anului.
În unele regiuni ale țării, tradiția recomandă evitarea scăldatului în râuri și lacuri în preajma solstițiului, pe baza unor credințe populare potrivit cărora spiritele apelor ar fi mult mai active în această perioadă. Etnologii apreciază totuși că aceste interdicții fac parte din patrimoniul unic cultural și din imaginarul popular românesc, fără a avea totuși o bază științifică.
Așadar, solstițiul de vară rămâne unul dintre cele mai importante momente astronomice ale anului. Fenomenul continuă să fie însoțit de numeroase obiceiuri și credințe vii. Care reflectă legătura strânsă dintre comunitățile tradiționale și ritmurile arhaice ale naturii și cosmosului.