„Flota din umbră” a Rusiei navighează pe mările și oceanele lumii încă de la începutul războiului din Ucraina. În ciuda sancțiunilor occidentale, ruși descoperă „portițe” prin care sancțiunile sunt fentate, iar petrolul ajunge unde trebuie. În data de 7 iulie 2026, armata ucraineană a atacat opt nave din „flota din umbră” a Rusiei, în Marea Azov. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a precizat că toate cele opt petroliere au fost identificate ca făcând parte din deja celebra „flotă din umbră”. Cu ajutorul acestei flote-fantomă, Rusia obține miliarde de dolari prin vânzarea petrolului supus sancțiunilor internaționale.
Acesta este cel mai recent atac al Ucrainei împotriva petrolierelor care transportă „aur negru” și aduc profituri uriașe pentru mașina de război a lui Vladimir Putin.
Rusia a implementat un sistem de eludare a sancțiunilor bine pus la punct. Este alcătuit din ambarcațiuni îmbătrânite, cu documentație neregulamentară, asigurări inadecvate și locații frecvent falsificate.
Rusia, Iranul și Venezuela au folosit „flote din umbră” care se suprapun pentru a ocoli sancțiunile, se arată într-o analiză publicată de The Jamestown Foundation.
Europa și SUA au luat măsuri drastice împotriva acestor nave din „flota din umbră” a Rusiei, în ultimii doi ani. Au fost impuse sancțiuni, dar au existat și abordaje.
Pe 23 iunie, marina franceză a confiscat petrolierul Deliver în timp ce tranzita Marea Mediterană, venind din portul rusesc Primorsk.
Ambasada Rusiei la Paris a etichetat confiscarea navei Deliver drept „un alt caz de piraterie”.
Acesta este cel mai recent caz dintr-o serie de operațiuni împotriva petrolierelor din „flota din umbră” a Rusiei, în timp ce se aflau în drum spre sau dinspre un port rusesc.
La începutul lunii iunie, autoritățile britanice au confiscat petrolierul Smyrtos în Canalul Mânecii și i-au arestat căpitanul. Uniunea Europeană a sancționat nava în iulie anul trecut, iar Regatul Unit în octombrie anul trecut.
Moscova, însă, nu recunoaște legalitatea unor astfel de operațiuni și prezintă ideea unei „flote din umbră” ca pe o invenție a Occidentului și o scuză pentru a efectua operațiuni ilegale.
Oficialii ruși caracterizează astfel de confiscări de nave drept „jaf” și „piraterie”.
În aprilie 2025, nava Kiwala, care naviga sub pavilion Djibouti, se îndrepta dinspre portul indian Sikka către portul rusesc Ust-Luga.
Autoritățile estoniene au reținut-o. După două săptămâni, problemele legate de documentație au fost rezolvate, iar petrolierul a fost eliberat.
În octombrie 2025, Franța a reținut nava Boracay, care naviga sub pavilion Benin și transporta 750.000 de barili de țiței din Primorsk în India.
În realitate, Kiwala și Boracay erau aceeași navă, ambele înregistrate sub numărul 9332810 al Organizației Maritime Internaționale (OMI).
Schimbările de nume și schimbarea pavilionului sunt tehnici de evitare a depășirii limitelor utilizate de navele flotei din umbră. Nava operează în prezent sub numele Phoenix și arborează pavilion rusesc.
Acum, nava are o înmatriculare rusească autentică. Nu este nici apatridă, nici nu arborează un pavilion fals. Prin urmare, nu mai poate fi reținută pe baza aceleiași justificări legale folosite în trecut.
Prin schimbarea pavilionului navelor „flotei din umbră” în registrul rusesc, Moscova poate închide portița legală care a permis ca navele Deliver și Smyrtos să fie abordabile.
Cu toate acestea, Moscova își pierde posibilitatea de a nega plauzibil. Totodată, își asumă responsabilitatea pentru o flotă de petroliere îmbătrânite. Acesta sunt adesea prost întreținute și nu au acces la o asigurare robustă.
În contextul sancțiunilor și interdicțiilor occidentale, „flota din umbră” a Rusiei se află într-un punct critic. Evoluează pentru a susține veniturile esențiale ale Rusiei, dar perspectivele – prin trecerea la pavilion rusesc și operarea „la vedere” – implică dezavantaje enorme pentru Kremlin.