Aproape jumătate dintre angajații români se confruntă cu o stare de oboseală provocată sau agravată de muncă, cei foarte performanți putând ajunge să solicite ajutor abia când nu mai reușesc să mențină ritmul profesional. 45% dintre angajații din România se confruntă cu burnout, față de 37% la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului Occupational Health Solution (OSH) Pulse 2025.
Mai precis, 40% dintre angajații români indică presiunea timpului sau supraîncărcarea ca problemă. 24% dintre respondenți menționează stresul, depresia sau anxietatea. În ansamblu, 45% dintre angajații din România se confruntă cu fenomenul de burnout, față de 37% la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit studiului Occupational Health Solution (OSH) Pulse 2025, citat de Mediafax, 40% dintre angajații români indică presiunea timpului sau supraîncărcarea ca problemă, alți 24% menționând explicit factori ca stresul, depresia sau anxietatea.
Un alt indicator relevant este percepția asupra sănătății mintale la locul de muncă. Astfel, 55% dintre angajații români se tem că dezvăluirea unei astfel de probleme le-ar putea afecta în mod negativ cariera. La nivelul blocului comunitar, 48% dintre angajați.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fshutterstock_2536183659-scaled.jpg)
Sursă foto: Shutterstock
Specialiștii psihoterapeuți susțin că persoanele cu performanțe profesionale ridicate pot ascunde multă vreme semnele epuizării. Ele continuă să-și îndeplinească sarcinile. Totuși somnul, energia și starea lor emoțională se deteriorează vizibil.
Problemele pentru care cer ajutor sunt mai degrabă insomnia, anxietatea, iritabilitatea, oboseala persistentă, dificultățile de concentrare sau simptomele fizice. Uneori, punctul de cotitură poate fi un atac de panică, un conflict la serviciu sau imposibilitatea de a mai face față unor sarcini care înainte li se păreau ușor de gestionat.
Printre semnele timpurii se numără trezirile nocturne cu gânduri despre muncă, oboseala care nu trece nici după weekend sau concediu. Ale simptome sunt iritabilitatea, o nevoie crescută de control, izolarea socială și dificultatea de a se relaxa fără sentimentul de vinovăție.
Un angajat aflat în epuizare poate munci mai mult, poate accepta sarcini suplimentare și poate verifica excesiv ceea ce face. Totuși, în timp, pot interveni probleme de concentrare, diverse erori, conflicte și distanțare față de muncă. Un volum realist de muncă, priorități clare, autonomie, limite privind disponibilitatea în afara programului, alături de posibilitatea de a discuta dificultățile sunt jaloane cheie pentru prevenirea epuizării.
Organizația Mondială a Sănătății definește burnout-ul drept un fenomen ocupațional asociat stresului cronic de la locul de muncă gestionat insuficient, nu drept un diagnostic medical în sine.