Prin vizita recentă a Ursulei von der Leyen la București, Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru un Hub de securitate maritimă de la Marea Neagră. Șefa Comisiei a subliniat importanța cooperării dintre România și Bulgaria, în cadrul viitorului hub, pentru consolidarea securității europene. Însă cele două țări implicate sunt în concurență de fapt, și nu aliate pentru un scop comun, a declarat politologul Radu Carp pentru Gândul. Un alt aspect neclar al viitorului proiect este rolul serviciilor secrete din România, ținând cont că hubul nu se va axa pe latura militară, ci pe misiunile de intelligence, rolul acestora fiind vitale pentru reușita proiectului, mai spune specialistul.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2F8064929-mediafax_foto-mihai_pop_gmn-scaled.jpg)
Ursula von der Leyen (S), presedinta Comisiei Europene, si Nicusor Dan (D), presedintele Romaniei, viziteaza fregata Regele Ferdinand din Portul Militar Constanta, luni, 1 septembrie 2025. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO
„Reiterăm apelul la un armistițiu în Marea Neagră. Îmi exprim sprijinul pentru discuțiile de pace de la Abu Dhabi. Aș dori să mă refer la consolidarea supravegherii în Marea Neagră, care include imagini satelitare. De asemenea, ne vom consolida securitatea în spațiul informațional. Incidentele cu drone sunt de cele mai multe ori dublate de manipularea informației și interferențe.
Știm cum se întâmplă lucrurile. Am văzut potențialul devastator. Ați deschis calea către a răspunde și vă mulțumesc pentru acest lucru. Este o provocare europeană colectivă, care impune un răspuns european colectiv. De aceea, am lansat centrul european pentru reziliență democratică, care reunește cea mai bună expertiză disponibilă în Europa și sprijină statele membre”, a declarat von der Leyen la București.
Încă din luna octombrie, înainte de vizita Ursulei von de Leyen, Nicușor Dan și Iliana Iotova (foto), omologul său bulgar, cele două țări au convenit să strângă colaborarea militară și de securitate, în cadrul unei convorbiri oficiale.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fpresident_iliana_iotova_cropped.jpg)
Astfel, cele două state partenere vor dezvolta măsuri comune pentru neutralizarea amenințărilor provocate de drone în zonele teritoriale de la Marea Neagră.
Alegerile prezidențiale din Bulgaria, câștigate de Iliana Iotova, au avut loc pe fondul unei serii de atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastelor bulgărești și românești de la Marea Neagră în ultima lună, care au stârnit condamnări internaționale și îngrijorări cu privire la extinderea conflictului din Ucraina, nota Reuters.
Totuși, dincolo de discursurile oficiale ale liderilor, cele două țări nu au obiective bine definite, avertizează analistul politic Radu Carp. Deși proiectul strategic pentru apărarea Europei este susținut și finanțat direct de UE, România și Bulgaria concurează de fapt, nefiind partenere cu drepturi egale în acest hub. Deschiderea atât la Constanța, cât și Varna a celor două centre înseamnă viitoare ineficiență, susține Carp.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fcolaj-marea-neagra-jpg.jpeg)
„Hubul de la Marea Neagră este finanțat de Uniunea Europeană. Este rodul strategiei la Marea Neagră care a fost adoptată anul trecut, în 2o25. Marea problemă este că atât România, cât și Bulgaria nu știu ce vor și sunt în competiție. Și atunci Comisia Europeană, văzând că aceste țări sunt în competiție directă și nu au un mecanism ferm de cooperare, a decis ca, de fapt, acest hub să fie în ambele locuri, și la Constanța și la Varna. Ceea ce face ca să fie ineficient”.
Miza viitorului hub nu este una de tip militar, ci structura civilă, ecuație în care un rol major este legat de serviciile de informații, continuă Radu Carp. Acestea ar trebui să colecteze informații cruciale despre zona Mării Negre, dar și să contracareze atacurile cibernetice.
„Însă chiar și în aceste condiții, nu știm exact ce ar putea să facă acest hub de securitate. Evident că el nu poate să fie pe partea militară, ci el trebuie să fie pe alte dimensiuni ale securității la Mare Neagră: prevenirea atacurilor cibernetice, de exemplu. Cele două țări vecine ar trebui, în primul rând, să opereze în direcția prevenirii atacurilor de la Marea Neagră”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fmomentul-in-care-marinarii-se-lupta-cu-incendiul-izbucnit-la-bordul-petrolierului-lovit-de-drona-in-marea-neagra-este-una-dintre-cele-3-nave-comerciale-afectate-in-zona-de-ancoraj-de-la-sulina3.jpeg)
Momentul în care marinarii se luptă cu incendiul izbucnit la bordul petrolierului lovit de dronă, în Marea Neagră. Este una dintre cele 3 nave comerciale afectate în zona de ancoraj de la Sulina
În mod paradoxal, deși obiectivul principal al Hub-ului va fi strângerea de informații, în spațiul public nu este comentat și clarifiat deloc rolul viitoarelor misiuni de intelligence, vitale pentru reușita proiectului, mai explică politologul.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F03%2Fsri-felicita-politia-de-ziua-ei-filmele-cu-spioni-si-contraspioni-ar-fi-plicticoase-fara-voi.jpeg)
„Deocamdată nu există pus la punct un mecanism foarte clar de cooperare între cele două țări pentru a preveni atacurile și pentru a desfășura misiuni de intelligence, că văd că nimeni nu vorbește despre acest aspect. Dar el face parte din natura acestui hub, de a strânge orice informații cruciale privind ce se întâmplă la Marea Neagră. Nu am văzut această discuție în spațiul public și cred că ea ar trebui să existe. Repet, hubul respectiv de securitate nu este o formă de cooperare militară, ci este o structură civilă care, după părerea mea, are aceste două misiuni – de a respinge atacurile cibernetice și respectiv de a aduna informații despre acțiuni ostile în regiunea Mării Negre”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2F555748340_24784609994468449_8266544803347449007_n.jpg)
Radu Carp
În egală măsură, expertul a făcut distincția între cele două tipuri de războaie care implică cele două partenere. Distincție care impune și măsuri diferite de acțiune, conchide Radu Carp. În această interpretare, România este în mod evident mai expusă decât țara vecină, ceea ce ar trebui să decidă și metodele sale de acțiune în ceea ce expertul nnmește război cinetic.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fdoua-nave-au-fost-lovite-de-drone-in-zona-economica-a-bulgariei-din-marea-neagra-una-s-ar-fi-scufundat4-scaled.jpeg)
Două nave au fost lovite de drone în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră. Una s-ar fi scufundat
„Atacurile de la Marea Neagră privesc România în principal și Bulgaria în secundar. Din două motive, geografic este mult mai departe Bulgaria, iar România prin gurile Dunării asigură transportul vaselor ucrainene. De aceea blocada privește în momentul de față gurile Dunării. Faptul că au loc incidente separate în Bulgaria este cu totul altceva. Adică acele incidente testează capacitatea de reacție a Bulgariei.
Pe când incidentele din România nu doar testează ceva, ci și sunt parte a unui război cinetic. Adică în zona Bulgariei, pe țărmul de la Marea Neagră care face parte din teritoriul ei național și în zona economică exclusivă a Bulgariei e vorba de un război hibrid. Pe când în zona teritorială, în marea exclusivă a României e altceva. E ceea ce eu numesc război cinetico-hibrid. Adică o combinație de război cinetic cu război hibrid”.