Cauză și efect. Va fi România „raiul” muncitorilor străini? Cristian Jura (CNCD): „Un fenomen de transformare lentă a societății românești”

După afirmațiile controversate făcute, săptămâna trecută, de deputatul AUR Dan Tanasă –  i-a îndemnat pe români să refuze serviciile oferite de persoanele care nu au origini românești -, fostul polițist Marian Godină a făcut o plângere penală pe numele acestuia.

Inițial, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat în acest caz, însă ulterior s-a revenit asupra deciziei și se așteaptă, acum, soluția finală a instanței de judecată.

• Dan Tanasă, în mediul online: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!” (alte informații AICI)
• Marian Godină: „Am formulat o plângere penală împotriva deputatului aur Dan Tanasă pentru săvârșirea infracțiunii de «Incitarea la violenţă, ură sau discriminare» prevăzute de art 369 din Codul Penal”. (mai multe detalii AICI)

CINEMAPrețul exorbitant la care s-a vândut la licitație sabia laser a lui Darth Vader din filmul „Războiul Stelelor: Imperiul contraatacă”

13:41

GALERIE FOTOLuca Niculescu, oaspetele Familiei Regale la Palatul Elisabeta. Premierul a luat dejunul cu Majestatea Sa Margareta

13:33

„Lupta” dintre deputatul AUR Dan Tanasă și influencerul Marian Godină va fi tranșată de judecători, dar a constituit și punctul de plecare pentru întrebări  – referitoare la lucrătorii străini din România – care își așteaptă răspunsurile.

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru CNCD – a abordat acest subiect care a creat vâlvă în mediul online și nu numai, explicând că România trece printr-o transformare la nivelul întregii societăți, iar muncitorii străini sunt un factor important în „ecuație”.

„În România sunt recunoscute de lege 18 minorități etnice istorice”

România este un stat ospitalier cu alte culturi, un stat multicultural, spune Cristian Jura, amintind și că în țara noastră sunt recunoscute de lege nu mai puțin de 18 minorități etnice istorice. Acestea au reprezentare parlamentară, au grup parlamentar, iar minoritatea maghiară are propriul grup parlamentar la Camera Deputaților și la Senat.

„Aș dori să ne reamintim faptul că în România sunt recunoscute de lege 18 minorități etnice istorice, care au reprezentare parlamentară și care formează un grup parlamentar la Camera Deputaților, iar minoritatea maghiarilor din România, are propriul grup parlamentar, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat.

• Aceste minorități etnice sunt armenii, croații, macedonenii, cehii, sârbii, tătarii, rușii lipoveni, rutenii, germanii, polonezii, slovacii, bulgarii, romii, ucrainenii, albanezii, evreii, grecii, maghiarii.
• Aș mai aminti faptul că în cadrul Guvernului României funcționează Departamentul pentru Relații Interetnice, care susține în mod active cultura, limba, educația minorităților etnice din România.

Dacă vrei să vizitezi Cehia, spre exemplu, nu trebuie să pleci din România. Poți să mergi în Eibenthal, în județul Mehedinți, unde trăiește cea mai mare comunitate cehă din România și unde poți consuma produse tradiționale cehești, inclusiv bere și Kofola.

Merită subliniat și faptul că România a aderat la cele mai importante instrumente internaționale pentru protecția minorităților naționale și mă refer la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și la Carta limbilor minoritare sau regionale, ambele documente adoptate sub egida Consiliului Europei”, a explicat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Semnal de alarmă: „1 din 5 tineri sunt în această situație”

În ceea ce privește muncitorii străini din România, Cristian Jura – membri CNCD – consideră că România traversează o perioadă în care se înregistrează un fenomen nou, apărut în momentul în care lipsa forței de muncă din țara noastră a început să își facă simțită prezența.

Acest fenoment sa manifestat, de altfel, și în alte țări europene.

„Ne aflăm în fața unui fenomen de transformare lentă a societății românești, care a început în momentul în care a început să se simtă o lipsă a forței de muncă în România. Este un fenomen care s-a întâmplat în multe alte state europene, aș menționa Irlanda, Italia, Portugalia, Spania, care au avut o migrație masivă în diferite perioade.

• În conformitate cu statistica europeană, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cetățenilor proprii care trăiesc într-un alt stat membru.
• 3,1 milioane de români locuiesc în afara granițelor țării, reprezentând 16,3% din populația totală.
• România a depășit, din acest punct de vedere, Croația, Bulgaria sau Portugalia.

Acest lucru este combinat cu un alt fenomen, unde, din păcate, România ocupă un loc fruntaș, și anume fenomenul «NEET Not In Employment, Education or Trainning» – adică persoane care nu sunt angajate, nu studiază și nu fac nici alte cursuri de formare profesională.

În cuprinsul Raportului OECD din 2025 se arată că 1 din 5 tineri sunt în această situație, ceea ce reprezintă un procent de 19,4%”, avertizează Cristian Jura.

„Există o lipsă acută de forță de muncă în România”

În același timp, mai spune Cristian Jura, România se confruntă, de mai mult timp, și cu problema natalității.

Prin urmare, lipsa acută de forță de muncă din România este „acoperită” cu muncitori străini, dar nu numai în meserii necalificate.

„Rata natalității scade an de an. Pe acest fond, există o lipsă acută de forță de muncă în România care este acoperită cu muncitori străini.

Este foarte important să precizăm că nu discutăm doar despre meserii necalificate.

• În România există medici străini care profesează, stomatologi, programatori în industria IT, ingineri, veterinari ș.a.m.d. Există jucători străini la numeroase cluburi, HORECA se bazează într-o mare măsură pe străini, lucrători comerciali/ vânzători întâniți în multe locații, există primării are au lucrători străini angajați, industrie, construcții etc.
• Mulți cetățeni străini și-au deschis afaceri pe teritoriul României, inclusiv restaurante cu specific nepalez, chinezesc, turcesc, indian, coreean, italian. etc

Cred că puțină lume cunoaște faptul că persoana care a susținut crearea primului whisky românesc, a fost dr. Nawaf Salameh, de origine siriană.

Tot în acest domeniul aș menționa doi oenologi, un german și un francez, care au decis să trăiască în România și să producă vin. Este vorba despre Oliver Bauer și despre Laurent Pfeffer, oameni care nu doar gestionează o afacere, dar care au adus plus valoare României.

Până la urmă, lucrătorii străini aflați pe teritoriul României vin să suplinească forța de muncă care ne lipsește și fiecare contribuie, în felul său, la dezvoltarea României.

Așadar, aceasta este realitatea din România, o realitate de care trebuie să fim conștienți și pe care trebuie să o înțelegem”, a mai declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Sergiu Băhăian, „Regizorul morții”, la un pas de libertate. MOTIVUL pentru care judecătorii au întrerupt pedeapsa de 30 de ani de închisoare
• FABULOS! Cât costă în România „conservarea” unei singure specii de păsări. Zeci de milioane de euro, înghițite de gâsca cu gât roșu
• Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București
• Codruța Kovesi i-a dat „clasare” lui Ilie Bolojan! Povestea mega-dosarului DNA „Tranzacții imobiliare ilegale”
• Firma partenerei de viață a lui Anastasiu, CAMPIOANĂ la contracte cu statul! Cuvântul de ordine, „cumpărare directă”