Cum a scăpat OTP Bank doar cu o amendă de 500.000 de lei pentru o fraudă de peste 11 milioane €! Elementul-cheie din ordonanța de clasare a DIICOT

Justiția din România înregistrează o premieră! O instanță admite că o bancă din România a comis fapte penale ca persoană juridică, dar și prin angajații săi. Însă, anterior declanșării anchetei procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Banca Națională a României (BNR) intervenise și amendase banca respectivă, iar consecința absolut surprinzătoare a fost o ordonanță de clasare.

Gândul prezintă informații în exclusivitate din mega-dosarul „OTP Bank-Ladin-Paxum”, unde Curtea de Apel București (CAB) a confirmat ordonanța de clasare a procurorului DIICOT prin care s-a stabilit că nu poate sancționa de două ori aceeași „persoană” pentru aceeași faptă.

• În luna februarie a anului 2023, după audierea fostului șef al OTP Bank România, Laszlo Diosi, jurnalista Gândul Mădălina Prundea i-a adresat mai multe întrebări ex-șefului OTP Bank, în timp ce acesta se deplasa către mașina care îl adusese la audieri (detalii AICI), însoțit de avocata sa, Teodora Ninof.
• A fost momentul când, din senin, avocata a lovit-o cu sălbăticie, în plină figură, pe jurnalistă.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

DIICOT a anchetat funcționarii și persoana juridică „OTP Bank”, numai că s-a „lovit” de un principiu universal al dreptului, „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi condamnată de două ori pentru aceeași faptă.

• Surse judiciare au explicat pentru Gândul că, în mod normal, probele existente față de „persoana juridică OTP Bank” și față de angajații acesteia permiteau „cu lejeritate” trimiterea în judecată. (alte informații AICI)
• Au fost descoperite, în acest mega-dosar, mii de litigii, multe clasificate eronat cu risc scăzut, împrumuturi externalizate în condiții ilegale și provizioane subdimensionate pentru credite de zeci de milioane de euro, plus încasarea de comisioane și dobânzi cu încălcarea legislației.
• Gruparea infracțională avea drept scop, încă din luna august 2021, să obțină prin mijloace frauduloase banii disponibili aflați în conturile companiei offshore PAXUM Inc. deschise la OTP BANK – Sucursala Buzești, București.
• Procurorul DIICOT nu a putut omite principiile universale și peste legile europene/interne existente, după ce a constatat că – pentru faptele descoperite pe parcursul anchetei DIICOT – banca fusese deja sancționată de către Banca Națională a României.

În consecință, la finalul anului 2024, DIICOT a fost nevoită să claseze faptele de abuz în serviciu pentru care a declanșat urmărirea penală față de OTP Bank și angajații acesteia, după ce banca – fără a face măcar minime verificări – a aprobat retragerea unor sume foarte mari de bani de către Raisa Ladin, mama lui Corneliu Ladin, furnizor de echipamente pentru evenimente private și cele mai mari festivaluri din România, în numele unei companii off-shore – Paxum Inc Belize.

Acuzații grave la OTP Bank: „Constituire a unui grup infracțional organizat”

În luna martie a anului 2024 DIICOT a emis ordonanța prin care a clasat dosarul „OTP Bank – Ladin -Paxum”. În luna octombrie, Curtea de Apel București a confirmat, definitiv, această ordonanță, prin respingerea unei acțiuni a părților.

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, OTP Bank și angajații săi sunt exonerați – prin ordonanța DIICOT – de tragerea la răspundere penală, fiindcă BNR stabilise deja o sancțiune obligatorie față de bancă, cu o amendă de 500.000 de lei și măsuri severe pe linia procedurilor interne efectuate de angajații săi.

Mulți angajați ai băncii și banca OTP au fost puși sub urmărire penală pentru „constituire a unui grup infracțional organizat”, „complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „abuz în serviciu care a produs consecințe deosebit de grave”.

În acest dosar se arată că „în ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, partea civilă PAXUM INC Belize susține că potrivit art. 13 alin. 1 lit. b. pct. 1, entităţile raportoare, între care se includ şi băncile, au obligaţia de a aplica măsuri de cunoaştere a clientelei la efectuarea oricărei tranzacţii care depăşeşte suma de 15.000 EUR, iar conform lit. e şi atunci când există îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau beneficiarul real”.

„Aşadar, faţă de valoarea sumelor transferate, faţă de refuzul procesării de către … a plăţii de aprox. 18 milioane lei către RAISA LADIN, faţă de faptul că mandatul acesteia încetase de drept, precum şi faptul că numitul … adusese la cunoştinţa Băncii, încă din anul 2019, calitatea sa de reprezentant legal al Paxum Inc, este evident că exista în sarcina OTP şi a angajaţilor acestora obligaţia de a aplica măsuri de cunoaştere a clientelei, iar prin neîndeplinirea, cu ştiinţă, a acestei obligaţii, au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu”, au mai arătat procurorii.

Principiul ne bis in idem, elementul-cheie

Principiul ne bis in idem reprezintă un principiu de drept procesual penal, având însă şi o componentă de drept substanţial – elementul „idem” – care reflectă „interdicţia unei valorificări multiple, din perspectivă penală, a unei conduite unice realizate de o persoană, împiedicând aplicarea simultană a mai multor texte de lege atunci când semnificaţia juridică a faptei este acoperită integral de o unică normă de incriminare”.

„Principiul ne bis in idem stabilește că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de două ori pentru aceeași infracțiune”, a notat procurorull DIICOT în ordonanța prin care a dispus clasarea acuzațiilor față de OTP Bank și angajații săi.

• Acest drept fundamental este recunoscut atât prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), cât și prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO).
• Jurisprudența constantă a Curții de Justiție a consacrat aplicabilitatea Articolul 4 (dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori) din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

„1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat.

2. Dispozițiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

3. Nicio derogare de la prezentul articol nu este îngăduită în temeiul art. 15 din Convenție”, se precizează în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Acest principiu convențional a fost transpus în legislația națională procesual penală prin art. 6 din Titlul I Principiile şi limitele aplicării legii procesuale penale al Codului de procedură penală – „Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică.”

Pagubă de peste 11 milioane euro!

Potrivit procurorului DIICOT, se poate aprecia că angajarea răspunderii administrative prin aplicarea unei sancțiuni de către Banca Națională a României poate împiedica o nouă procedură de natură penală împotriva aceleiași persoane, pentru aceeași faptă, în baza principiului ne bis in idem”.

„Pentru activarea principiului ne bis in idem trebuie să se constate existența unei identități substanțiale între obligațiile legale prevăzute în Legea 129/2029 și normele bancare emise în aplicarea legii și cu care fac corp comun, reținute ca fiind nerespectate de către OTP Bank și funcționarii bancari, în cadrul urmăririi penale in rem care vizează infracțiunea de abuz în serviciu și obligațiile nerespectate, pentru care s-au aplicat sancțiunea administrative de care Banca Națională a României”, s-a mai arătat în ordonanța de clasare din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.

„Infracţiunea de abuz în serviciu care face obiectul urmăririi penale in rem vizează modalitatea defectuoasă în care persoana juridică OTP Bank și funcționarii bancari (prepuși ai băncii), nu au aplicat sau au aplicat necorespunzător, măsurile de cunoaştere a clientelei la actualizarea datelor și efectuarea tranzacţiilor derulate de Paxum Inc Belize, deși existau îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau beneficiarul real”, a mai arătat procurorul DIICOT.

Mandatul Raisei Ladin încetase de drept, iar actualul administrator adusese la cunoştinţa OTP Bank, în două rânduri (2018 și 2019), calitatea sa de reprezentant legal al Paxum Inc.

Tot acest „lanț al slăbiciunilor” a avut ca rezultat „vătămarea intereselor companiei offshore Paxum Inc Belize și o pagubă de 55.096.151, 72 lei (11.153.067, 14 euro), reprezentând diponibilul bancar obținut în mod fraudulos de membrii grupului infracțional organizat indicați mai sus”, a mai arătat procurorul DIICOT.

Raport devastator al BNR, dar au fost identificate și alte „anomalii” la OTP Bank

Raportul de Supraveghere nr. 10946/19.07.2022, întocmit de echipa de inspecție a Băncii Naționale a României în urma acțiunii de supraveghere derulate în perioada 10.01-29.04.2022, arată că OTP Bank și funcționarii bancari „nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile privind actualizarea datelor clientului Paxum și nici cele privind avizarea și procesarea plăților dispuse din contul acestei companii”.

Astfel, potrivit informațiilor obținute de Gândul în exclusivitate, au fost identificate încălcări flagrante ale legii la OTP Bank.

• La nivelul Departamentului Administrare conturi curente Persoane Juridice, prin Compartimentul Procesare Date Persoane Juridice; La nivelul Direcției Conformitate – Compartimentul Avize KYC;
• La nivelul Direcției Juridice din cadrul OTP Bank.

În timpul urmării penale, însă, au fost identificate, în plus, și alte deficiențe la nivelul departamentelor OTP Bank.

„Administratorul Paxum a depus la OTP Bank – în anul 2018 – documente legalizate, apostilate și traduse, datate septembrie 2018, iar în 2019 au fost depuse aceleași documente legalizate, apostilate, dar netraduse, din care rezultă încetarea calității de administrator în structura PAXUM Inc Belize a numitei LYUDMILA POSTOLNIKOVA, iar unitatea teritorială (Sucursala Buzești) a încărcat, în mod corect, în aplicațiile băncii aceste informații și documente,

• Funcționarii OTP Bank din cadrul Direcției Operațiuni – Departamentul Administrare Conturi Persoane Juridice, respectiv… (ofițer de cont) și … (ofițer bancar senior) ar fi trebuit să constate, cu ocazia actualizării datelor clientului din septembrie 2021, că informațiile oferite cu privire la Paxum Inc Belize erau contradictorii.
• Din actele de la dosar rezultă că informațiile erau arhivate în aplicația OTP Plus, în Arhiva MORE, dar și în corespondența internă purtată prin email, însă nu au fost accesate de funcționarii bancari cu atribuții pe fluxul de actualizare date, așa cum rezultă chiar din declarațiile funcționarilor bancari audiați.
• Funcționarii bancari din cadrul Direcției Conformitate – Compartimentul KYC/AML/CFT, respectiv … (ofițer conformitate) și … (ofițer conformitate junior), având în vedere informațiile contradictorii și incomplete existente în bazele de date ale băncii, ar fi trebuit să identifice frauda în cadrul procesului de actualizare a datelor și stabilirea UBO (n.red. – proprietar beneficiar final, persoana fizică sau individul care deține în realitate și în final – direct sau indirect – sau controlează firma), în condițiile în care aveau ca atribuții «Verificarea completitudinii dosarelor și a informațiilor din sistemul informatic al băncii pentru clienții cu risc ML/FT mai ridicat…».

Având în vedere că înscrisurile legalizate prin certificatul notarial (Certificate of Notary) nr. … (apostilă autentică) folosite în procesul de actualizare a datelor clientului de către LADIN RAISA, poartă o altă dată a emiterii decât «23.09.2021», (respectiv sunt datate 2009-2017), decât cele prezentate ulterior de LADIN RAISA unității bancare (datate «23.09.2021»), funcționarii OTP Bank din cadrul Direcției Operațiuni- Departamentul Administrare Conturi Persoane Juridice, respectiv… (ofițer de cont) și …(ofițer bancar senior) ar fi trebuit să constate în septembrie 2021, că informațiile oferite în cadrul procedurii identificării clientului bancar și al stabilirii UBO sunt nereale și că există o neconcordanță vădită între înscrisurile apostilate și cele prezentate băncii.

Existența unor informații contradictorii între conținutul procurilor din 2015 (reală), 2017 (reală), 2019 (falsificate) în care se consemna că mandatul este gratuit, în timp ce contractul de mandat din 10.10.2015 (fals) stipula în favoarea mandatarei Ladin Raisa un onorariu de 35%, ar fi trebuit să conducă la ridicarea unor suspiciuni din perspectiva unui funcționar bancar diligent (profesionist în domeniul legislației spălării banilor), în cadrul procedurii identificării clientului bancar și al stabilirii UBO, dar și a avizării și procesării plăților dispuse din contul Paxum Inc în conturile mandatarei Ladin Raisa”, a mai precizat procurorul DIICOT.

OTP Bank avea posibilitatea și obligația – conform Legii 129/2019 și normelor interne – să ia măsuri suplimentare de cunoaștere a clientului Paxum Inc , inclusiv să refuze sa opereze instructiunile transmise de Client – Raisa Ladin – sau să sesizeze organele judiciare, independent de decizia ONPCSB de a suspenda sau nu tranzacțiile raportate ca suspecte. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă, după cum au descoperit procurorii DIICOT.

„OTP a recunoscut existența unor încălcări ale legislației spălării banilor”

Conform informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, OTP BANK ROMÂNIA S.A – în timpul urmăririi penale – a implementat numeroase măsuri legate de clientul Paxum INC.

În astfel de condiții, DIICOT a precizat că „sancțiunea contravențională aplicată și-a atins nu doar funcția punitivă și disuasivă, dar și că instituția de credit a recunoscut existența unor încălcări ale legislației spălării banilor”.

• „A fost revizuită procedura referitoare la modul de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei, astfel încât să stabilească, în cazul reprezentării unui client printr-o procură emisă in afara țării, depunerea unor diligențe sporite pentru verificarea autenticității documentului și a veridicității informațiilor;
• Au fost revizuite reglementările interne, în sensul stabilirii unor cerințe mai clare în ceea ce privește termenele de punere în aplicare a deciziilor referitoare la încetarea relației de afaceri cu clienții ce prezintă riscuri ridicate de spălare a banilor/finanțare a terorismului;
• A fost revizuit cadrul de reglementare a situațiilor ce pot genera conflicte de interese și a modului de analiză și gestionare a acestora din perspectiva riscurilor de spălare a banilor și reputaționale;
• Au fost revizuite procedurile interne ce reglementează acțiunile de control ulterior asupra modului de respectare a cerințelor referitoare la cunoașterea clientelei, prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului;
• Aplicația informatică dedicată fluxului de analiza a inițierilor si continuărilor de relații de afaceri va fi actualizată, astfel încât să se asigure respectarea termenelor stabilite conform cadrului intern de reglementare.
• A fost adresată măsura referitoare la modalitatea de constituire a grupului de clienti ce reprezinta un risc de spalare a banilor sau finantare a terorismului unitar si la revizuirea modului de contaminare a gradului de risc intre clienții ce constituie un astfel de grup”, a mai arătat procurorul DIICOT în ordonanța de clasare.

Fraudă de milioane euro la OTP Bank, sancționată cu amendă de 500.000 de lei

În urma acestei anchete care a descoperit o fraudă de peste 11 milioane de euro la OTP Bank, banca a fost sancționată cu 500.000 lei, prin Ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 122/12.08/2022.

În ceea ce privește ancheta desfășurată de DIICOT, aceata s-a finalizat printr-o ordonanță de clasare.

„Astfel, faptele reținute prin Raportul de supraveghere al BNR ca fiind încălcări pentru care s-a dispus sancționarea contravențională a OTP BANK ROMÂNIA S.A., reprezintă o modalitate de săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu, fiind subsumate neîndeplinirii ori îndeplinirii defectuoase a unui act prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului, motiv pentru care urmează a se dispune, în temeiul art. 16 al. 1 lit. i C.pr.pen., clasarea cauzei față de persoana juridică OTP Bank și funcționari ai OTP Bank, sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu care a produs consecințe deosebit de grave”, a mai precizat procurorul DIICOT.

Trebuie menționat și că Banca Transilvania (BT) a achiziționat OTP Bank România în luna iulie 2024. OTP Bank România va deveni „Banca Transilvania” în 28 februarie 2025.

CITEȘTE ȘI:

MAFIA italiană și firmele-paravan din domeniul petrolier fac din România un „PARADIS” al evaziunii fiscale: „Portițele legislative trebuie închise”

MEGA-ÎNȘELĂTORIA cu muncă puțină din tranzacții cripto pentru 200 $ pe zi. Gândul dă în vileag capcanele ”Kathryn_071” și ”Isha Kimpel” de pe Telegram

Efectele dosarului „Ciomu de Buzău”. Cum a ajuns cazul bărbatului cu penisul RETEZAT, despăgubit cu o sumă uriașă, din nou pe masa judecătorilor

Schema prin care statul pierde sume URIAȘE în domeniul petrolier. „Băieții deștepți” împing firmele românești către FALIMENT

INTERCEPTĂRI-CAPCANĂ în care au căzut „Piticu” și „Creierul” unui aranjament de 500.000 € ca să scape un evazionist. „Îi dau mortu’ și gata!”