Dieta bazată pe consumul de plastic: tendința virală periculoasă din China ce implică mestecarea alimentelor învelite în folie și scuiparea lor

Una dintre cele mai aiuritoare tendințe ale ultimelor zile este „dieta cu alimente din plastic”, care constă în mestecarea alimentelor învelite în folie alimentară și apoi scuiparea lor pentru a evita îngrășarea. Această practică poate provoca sufocare, iritații sau chiar obstrucție intestinală, potrivit Andreei Calderón, directoarea programului de masterat în Nutriție, Compoziție Corporală și Metabolism de la Universitatea Europeană, scrie El Economista. 

Această practică, cunoscută sub numele de „a mânca plastic”, își propune să păcălească creierul să evite aportul de calorii, deoarece se presupune că simulează „plăcerea senzorială” a cumpărăturilor fără fumat, astfel încât cei care o încearcă să obțină „bani din cumpărături”.

Această provocare, care a devenit virală în China, este un comportament riscant, nu o strategie nutrițională, subliniază Calderón. După cum a explicat acest nutriționist, sațietatea nu depinde exclusiv de „actul mecanic al mestecării”. Pentru ca organismul să activeze mecanismele de reglare a apetitului, este esențial ca „nutrienții să ajungă la tractul digestiv”.

REȚETE Cum prepari prăjitură marmorată, fără ouă, lapte sau unt. Rezultatul te va uimi

22:12

CONTROVERSĂ Ionuț Moșteanu-Bioterra revine în prim-planul USR. Acesta a ținut o cuvântare la Congresul de la Sibiu

21:58

Care sunt consecințele

În timpul acestui proces, hormoni precum leptina, grelina și peptidele intestinale precum GLP-1 trimit semnale către sistemul nervos central pentru a controla foamea și sațietatea. Prin urmare, atunci când mâncarea este scuipată și nu este digerată, aceste căi nu sunt complet activate. Chiar și așa, poate exista o senzație momentană de sațietate, dar niciun răspuns metabolic real.

Astfel, acest tip de comportament poate altera percepția normală a foamei și poate fi legat de tulburările de alimentație. De fapt, dintr-o perspectivă clinică, această provocare poate semăna cu comportamentul cunoscut sub numele de „mestecarea și scuiparea”, frecvent la persoanele cu anorexie sau bulimie, în care acestea se bucură de gustul alimentelor fără a ingera caloriile. Ca o consecință a acestei practici, o relație nesănătoasă cu mâncarea poate fi întărită, bazată pe teama de a se îngrășa și nevoia de control.

„Normalizarea acestor practici, în special în rândul tinerilor, poate fi un semn de avertizare și poate încuraja dezvoltarea unor comportamente alimentare mai problematice”, spune Calderón.

Ce se întâmplă dacă este înghițit accidental

Dacă oricare dintre aceste persoane înghit accidental plasticul, s-ar putea îneca dacă acesta le obstrucționează căile respiratorii sau este aspirat în sistemul lor respirator. Dacă materialul ajunge în sistemul digestiv, poate provoca disconfort, iritații sau chiar un blocaj intestinal. În plus, dacă plasticul se fragmentează, microplasticul poate crește riscul de boli cardiovasculare, poate provoca reacții inflamatorii sau poate perturba metabolismul, printre alte probleme de sănătate.

Mâncatul implică nu doar consumul de nutrienți, ci și alegeri alimentare, planificare, preparare, context social și plăcere. Cu toate acestea, prin această practică, mâncarea devine ceva de evitat sau de simulat. „Sănătatea nu se construiește prin scurtături virale, ci prin educație nutrițională și o relație sănătoasă cu mâncarea”, conchide expertul.

Recomandarea autorului: UE vrea să elimine pliculețele de plastic cu sare, piper sau sos din restaurante și hoteluri. Când intră în vigoare noua regulă