Mai mult decât un simplu simbol al iubirii. Vâscul, planta care aduce beneficii ecosistemului și sprijină medicina

V-ați gândit vreodată că vâscul poate fi privit mai mult decât un simplu simbol al iubirii? Este o plantă nu doar asociată cu dragostea și norocul, ci poate acționat precum un parazit în ecosisteme și poate sprijini medicina, susțin cercetătorii. Vezi AICI de ce este bine să ai vâsc în noaptea de Revelion.

Multe persoane aleg să respecte tradiția de a se săruta sub vâsc sau de a avea această plantă în casă, în noaptea de Revelion. Se spune că atrage norocul în sânul familiei, anul următor. Totuși, cercetătorii privesc dincolo de aparențe și de simbolismul pe care îl are. Planta poate aduce beneficii ecosistemului în care se dezvoltă, fiind considerată „plantă parazit”. De altfel, poate salva specii și inspiră tratamente oncologice.

Privind dintr-o perspectivă biologică, vâscul poate fi o plantă spectaculoasă. Multe dintre speciile de vâsc nu pot supraviețui, dacă nu au o plantă pe care să o paraziteze.

EXCLUSIV Tudorel Toader, acuzații grave. Guvernul demis Bolojan ar avea de rezolvat un „to do list de interese”. „Se vede în modul cum se împart banii și funcțiile”

12:30

REACȚIE George Simion le cere protestatarilor din Piața Victoriei să manifesteze pașnic și forțelor de ordine să acționeze cu reținere: „Nu trebuie să cădem în capcana provocatorilor”

12:28

Vâscul, planta care aduce beneficii ecosistemului și sprijină medicina / foto: Shutterstock

Vâscul, „planta parazit” care se hrănește din arbori

Deși planta are o fragilitate aparte, este codependentă de existența alteia, și anume a plantei pe care o parazitează, fiind considerată „planta gazdă”. Vâscul, pentru a supraviețui, trebuie să se conecteze la sistemul vascular al gazdei. În acest mod, extrage apa și nutrienții.

Potrivit unor cercetări, vâscul poate fi o plantă benefică pentru ecosistem, inclusiv pentru planta gazdă. Există sute de specii de vâsc la nivel global, iar bobițele plantei sunt esențiale pentru răspândirea ei. Există și cazuri de „parazit pe parazit”. Specia Tristerix corymbosus, în Anzii chilieni, se dezvoltă la altitudini foarte mari pe copaci. În unele cazuri, arborii sunt uciși de plantă, susține botanistul Francisco Fontúrbel, notează National Geographic.

În alte culturi, vâscul e privit ca plantă „minune” în medicină. În America de Sud, populațiile indigene îl utilizează în scopuri medicale de generații întregi. De pildă, planta e folosită pentru gripă și dureri de stomac, dar și pentru vindecarea unor fracturi. Se consideră că planta are capacitatea de a strânge compuși secundari din planta – gazdă, ceea ce îi oferă proprietăți ale efectelor terapeutice.

Autorul recomandă:

• Unde nu trebuie așezată niciodată în casă Crăciunița, celebra floare din perioada sărbătorilor de iarnă. Ce spun principiile Feng Shui
• Scrisoarea pe care i-a trimis-o papa Leon al XIV-lea unei fetițe din București, în noaptea de Crăciun. Isabela îi trimisese un desen
• Românii serbează Crăciunul cu o baie în Marea Neagră. Apa rece ca gheața nu i-a intimidat pe temerari
• Atenție la ce mâncați de Crăciun! Alimentele care atacă inima și favorizează creșterea în greutate
• Crăciunul in lume, tradiții și superstiții de la alte popoare. Ce paradă inedită fac milionarii din Elveția

Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ