„Neutralizarea strategică”. Ucraina trebuie să se pregătească pentru un viitor în care nu va exista niciun ARMISTIȚIU cu Rusia lui Putin

Deși Donald Trump – dar și alți lideri occidentali – fac toate eforturile pentru a se adapta, rapid, la realitate, este evident că Vladimir Putin nu dorește să pună punct războiul din Ucraina. O strategie militară și diplomatică realistă pentru Kiev trebuie să accepte acest fapt și să formuleze o nouă abordare.

Ultimele șase luni au fost dominate de presupunerea eronată că ar fi posibil ca Trump să negocieze un armistițiu, chiar și un armistițiu temporar, notează Dan Sabbagh pentru The Guardian.

Un astfel de scenariu ar fi completat de sosirea unei forțe de stabilizare conduse de anglo-francezi, pentru a asigura viitorul Ucrainei.
Însă Vladimir Putin nu a arătat nicio dorință de a înceta atacurile.

EVENIMENT Un alpinist austriac și-a abandonat iubita în Alpi. Femeia a murit înghețată pe vârful Grossglockner

13:32

CONTROVERSĂ CTP atacă decizia președintelui de a retrimite legea extremismului în Parlament: E ceva „întunecos și rece” în dl Nicușor Dan?

13:30

„O nouă ofensivă terestră rusească a fost lansată spre Velykyi Burluk – la 80 de kilometri est de Harkov – și, deocamdată, înregistrează un progres lent – cinci kilometri în 10 zile. Mai important, bombardamentul cinic al orașelor ucrainene cu rachete și drone se intensifică, punând sub presiune apărarea aeriană a Kievului și ducând la mai multe victime civile”, scrie Dan Sabbagh, jurnalist a cărui activitate se concentrează pe domeniile Apărare și Securitate.

Rusia ar putea ataca Ucraina cu 1.000 de drone într-o singură noapte

Un număr record de 728 de drone Shahed și 13 rachete au fost lansate de ruși în noaptea de 8 iulie și în dimineața următoare, multe dintre ele fiind focalizate asupra orașului Luțk, în vest, deși bombardamentul cu 597 de drone și 26 de rachete din noaptea de vineri și dimineața de sâmbătă nu a arătat nicio slăbire a intenției violente.

„Ucraina consideră că în curând va fi posibil ca Rusia să atace cu 1.000 de drone într-o singură noapte.

Într -un articol scris luna trecută, Andriy Zagorodnyuk, fost ministru ucrainean al Apărării, a declarat că un armistițiu acceptabil s-ar putea să nu se încheie niciodată în mod oficial și că Kievul ar trebui să formuleze o teorie revizuită a victoriei, una care să accepte faptul că Moscova se consideră angajată într-un război perpetuu împotriva vecinului său mai mic.

Fostul ministru ucrainean descrie noua abordare drept «neutralizare strategică», un efort militar permanent și dinamic pentru a se asigura că forțele Rusiei nu pot avansa și că Moscova devine incapabilă din punct de vedere operațional să perturbe aspecte cheie ale vieții strategice, politice, economice și sociale a Ucrainei.

Strategia prezentată de fostul ministru ucrainean acceptă faptul că Ucraina nu poate recuceri teritoriile deja ocupate de Moscova sau ataca din nou Rusia, așa cum s-a întâmplat în regiunea Kursk vara trecută, și, în schimb, urmărește o apărare activă”, notează jurnalistul de la The Guardian.

Neutralizarea strategică este posibilă pe uscat?

Ca exemplu pentru ceea ce ar putea fi posibil, Zagorodniuk face referire la situația din Marea Neagră. Ucraina, care a început războiul fără marină, reușise să înghesuie flota rusă a Mării Negre până la mijlocul anului 2023, scufundând cu succes și amenințând că va scufunda nave de război, folosind drone pilotate de la distanță.

„Rezultatul a fost «înfrângerea funcțională» a flotei rusești, o expresie folosită pentru prima dată de un fost ministru britanic adjunct al apărării, James Heappey.

Kievul a reușit să redeschidă unilateral un coridor pentru transporturile de cereale din Odesa și zonele învecinate, în 2023, fără a fi nevoie să negocieze o scutire specială pentru un astfel de trafic cu Rusia.

O întrebare este dacă neutralizarea strategică este posibilă pe uscat. Rusia s-a chinuit să câștige teritoriu în Ucraina, în 2025, deși a renunțat la zona Kursk, iar forțele sale au înregistrat rate ale pierderilor (morți și răniți) de aproximativ 1.100 pe zi în iunie – ceea ce arată că Kievul poate menține frontul, în mare parte, cu ajutorul unor drone FPV (first-person view) de 300-370 de lire sterline (400-500 de dolari) pe care le poate fabrica în cantități mari.

Însă strategia merge mai departe. Scopul militar al unui astfel de plan ar fi extinderea razei de acțiune a operațiunilor cu drone FPV la 40, 80 sau chiar 160 de kilometri. În loc să se creeze o zonă demilitarizată în stil coreean, efectul ar fi crearea unei zone extrem de militarizate în care forțele rusești nu ar putea opera, o frontieră de facto”, explică Dan Sabbagh.

O serie de semnale prost gândite din partea SUA

Ritmul deja lent al înaintării armatei Rusiei sugerează că această abordare ar putea fi posibilă, deși o întrebare importantă este ce se va întâmpla odată ce ultimul ajutor militar american aprobat de fostul președinte Joe Biden se va diminua.

„De asemenea, acest lucru este pus sub semnul întrebării de volumul tot mai mare de atacuri cu rachete și drone ale Rusiei. Aceste atacuri vin într-un moment de îngrijorare crescândă cu privire la numărul de interceptoare de apărare aeriană disponibile.

O serie de semnale prost gândite din partea SUA dezvăluie că Pentagonul este îngrijorat de numărul de rachete de apărare aeriană Patriot pe care le are disponibile, probabil cel mai important sistem de apărare aeriană utilizat de Ucraina.

Livrările de arme au fost oprite la sfârșitul lunii trecute pe fondul temerilor că stocurile SUA erau scăzute (poate la 25% din nivelurile dorite), deși Trump a cedat parțial, trimițând un număr simbolic de 10 rachete Patriot săptămâna trecută”, încheie Dan Sabbagh.

Foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Studenții sârbi continuă PROTESTELE împotriva regimului Vučić. „Să nu se schimbe doar culoarea bastonului folosit pentru a bate oamenii”

Întrebări și răspunsuri. CPI, mandate de arestare pentru liderii talibani acuzați de crime împotriva femeilor. „Aceasta este doar o piesă din puzzle”

Stabilește Rusia agenda în Orientul Mijlociu și Asia Centrală? Ce urmărește Putin prin decizia de a recunoaște guvernul taliban din Afganistan

Cine ar putea guverna Gaza după eliminarea Hamas? „UE riscă să susțină existența mai multor organizații TERORISTE legate de cauza palestiniană”

Culisele „conflictului temporar” dintre Azerbaidjan și Rusia. „Președintele Aliyev vrea să demonstreze că poate discuta cu Putin de la egal la egal”