Putin ia la țintă giganții tehnologici occidentali care mai operează în Rusia: „Trebuie să-i STRANGULĂM… spun asta fără ezitare”

Nu cu mult timp în urmă, Rusia întindea covorul roșu pentru giganții tehnologici occidentali. Astăzi, președintele Vladimir Putin a reconsiderat și plănuiește cum să-i „stranguleze”. Odată primite ca simboluri ale inovației și conexiunii globale, aceste companii sunt acum transformate în dușmani ai statului.

„Trebuie să-i strangulăm… Spun asta fără ezitare”, le-a transmis Vladimir Putin liderilor de afaceri la o întâlnire de la Kremlin, săptămâna trecută.

El a răspuns, astfel, plîngerilor formulate de directorul general al Iva Technologies, Stanislav Iodkovsky, cel care a declarat că firmele rusești „pierd miliarde” din cauza unor companii străine, precum Zoom și Microsoft, care nu s-au retras complet de pe piața din Rusia.

• Noul plan al lui Putin de a pedepsi companiile tehnologice occidentale care încă operează în Rusia este plin de ironie.
• Acestea sunt aceleași firme pe care Kremlinul le-a curtat cu nerăbdare în ultimele două decenii, invitându-le la forumuri, deschizând birouri elegante și lăudându-le prezența ca dovadă că Rusia este deschisă afacerilor.

ALEGERI 2025 AUR aduce acuzații către Biroul Electoral Județean Buzău după ce a respins toate sesizările formațiunii

22:02

SOCIAL Cum poți vota dacă ai cartea de identitate electronică. Noi reguli în secția de votare, pe 7 decembrie 2025

21:52

Din anul 2022, gigantul software Microsoft s-a retras, încetul cu încetul, din Rusia, oprind reînnoirea licențelor și limitând accesul la serviciile sale cloud. Platforma de videoconferințe Zoom a impus anterior unele restricții, blocând companiile cu active deținute de stat în 2021.

„Dar a fost totuși amendată în 2023 pentru că nu a reușit să deschidă un birou local în Rusia, subliniind presiunea tot mai mare a Kremlinului asupra firmelor de tehnologie occidentale care încă operează în țară”, precizează Jason Corcoran într-o analiză publicată de The Moscow Times.

O strategie ipocrită și autodistructivă

Această strategie nu este doar ipocrită, continuă Corcoran – jurnalist care scrie despre economie și politică în Rusia și CSI -, este și autodistructivă. Rusia a făcut deja o treabă impresionantă în a-și limita propriul sector IT. Decenii de corupție, paranoia și cleptocrație au alungat o mare parte din talentele tehnologice de talie mondială ale țării.

„Chiar oamenii capabili să construiască următoarea mare companie tehnologică rusească trăiesc acum în exil, de la Dubai la Berlin și Erevan.

Am întâlnit zeci de astfel de specialiști ruși în tehnologie exilați de la începutul războiului. Niciunul nu intenționează să se întoarcă, indiferent de ce promite Kremlinul.

Credite ipotecare subvenționate, scutiri de la recrutare, avantaje pentru relocare – toate sună gol atunci când încrederea a fost zdruncinată.

Luați-l pe Arkady Volozh, cofondatorul Yandex și una dintre cele mai strălucite vedete ale tehnologiei rusești, care a denunțat public războiul și a renunțat la cetățenia rusă. Acum stabilit în Israel, el investește sume uriașe de capital în inteligență artificială, vehicule autonome și roboți de livrare, departe de țara care l-a celebrat cândva.

Sau luați-l în considerare pe Nikolai Storonsky, creatorul aplicației fintech Revolut, cu sediul în Marea Britanie, acum o poveste de succes globală – dar nu în Rusia. Storonsky a renunțat și la cetățenia rusă.

VKontakte, supranumită cândva răspunsul Rusiei la Facebook, a fost efectiv preluată de stat în 2014, când fondatorul său, Pavel Durov, a fost forțat să plece pentru a deschide calea oligarhilor legați de Kremlin.

Durov, care a lansat ulterior gigantul mesageriei criptate Telegram, a fugit din țară și a declarat deschis Rusia «incompatibilă cu afacerile pe internet»”, continuă Jason Corcoran.

„Rusia a făcut o treabă remarcabilă în a-și strangula și sufoca propriile talente tehnologice”

Acești antreprenori nu au fost alungați de sancțiuni sau de interferențe străine. Au fugit pentru că știau că proprietatea lor intelectuală era mai în siguranță în străinătate decât în ​​mâinile unui regim care vede fiecare server ca pe un potențial instrument de spionaj.

Plecarea lor din Rusia subliniază viitorul sumbru al tehnologiei rusești, odată cu plecarea minților sale de top și a inovațiilor.

„Tragedia profundă este că Rusia a făcut o treabă remarcabilă în a-și strangula și sufoca propriile talente tehnologice. A produs unii dintre cei mai buni ingineri, inovatori și programatori din lume, doar pentru a-i alunga cu promisiuni încălcate, frică și control guvernamental.

Ceea ce rămâne este o industrie goală de viață, unde talentul este renunțabil, iar progresul este sacrificat pentru paranoia.

Nu trebuia să fie așa.

• Pe vremea președinției lui Dmitri Medvedev, se vorbea serios despre transformarea Rusiei într-un centru tehnologic major.
• În 2010, Medvedev a vizitat Silicon Valley, a vizitat Apple, Google și Cisco, l-a întâlnit pe Steve Jobs și și-a deschis un cont de Twitter în speranța de a declanșa un boom tehnologic în țară.
• Skolkovo a fost lansat ca un Silicon Valley rusesc, menit să rivalizeze cu Palo Alto.
• Am vizitat campusul în mai multe ocazii, inclusiv pentru o prezentare de startup-uri în 2014, menită să atragă capital de risc atât de necesar. Scena era dezamăgitoare.

Unicul expozant, Kirill Aksenov, prezenta vesel un robot controlat vocal, fabricat nu în Rusia, ci în Franța. Compania sa, Teledroids, vindea robotul Nao pentru educație și cercetare, împreună cu roboți-aspirator importați. Părea mai puțin un incubator tehnologic și mai mult un showroom lucios.

Departe de a transforma Moscova într-o nouă Californie liberă și sorbitoare de matcha, Skolkovo –  asemănător cu Potemkin – a fost afectat de corupție și ineficiență, ceea ce a dus la lupte cu poliția și inspectorii fiscali. Drept urmare, mulți dintre mentorii și startup-urile sale au ales să emigreze”, explică Jason Corcoran în analiza publicată de The Moscow Times.

„Kremlinul se izolează și mai mult de economia globală”

Acum, Kremlinul trece de la faza în care curta firmele occidentale la cea în care le intimidează.

În același timp, notează Corcoran, lansează alternative ridicole precum Yotaphone, smartphone-ul susținut de stat, pe care Medvedev l-a lăudat cândva spunând că „îi îngrijora pe cei de la Apple”, dar pe care nimeni nu l-a adoptat.

„Între timp, înalți oficiali precum ministrul de Externe Serghei Lavrov sunt încă fotografiați folosind fără rușine iPhone-uri și ceasuri Apple, în ciuda interdicțiilor oficiale.

Este un act dublu: suveranitatea este pusă în scenă pentru consumul public, în timp ce, în culise, se bazează chiar pe gadgeturile occidentale pe care pretind că le resping.

• După invadarea Ucrainei, Moscova a acționat rapid pentru a-și consolida controlul asupra spațiului informațional prin blocarea principalelor platforme occidentale precum Instagram, Facebook și Twitter.
• În locul acestora, Kremlinul a promovat alternative interne precum RuStore pentru aplicații, Yappy pentru TikTok, Rossgram pentru Instagram și RuTube pentru YouTube.
• Majoritatea s-au chinuit să atragă utilizatori și nu au reușit să egaleze popularitatea originalelor.

Însă daunele sunt mai profunde. Atacând chiar companiile care mențin în funcțiune infrastructura IT de bază – servere de e-mail, apeluri video, stocare în cloud -, Kremlinul nu își construiește reziliența. Se izolează și mai mult de economia globală și subminează ceea ce a mai rămas din viitorul său digital.

• Între timp, țări precum Turcia și Emiratele Arabe Unite au angajat ingineri ruși, recunoscătoare pentru exodul creierelor pe care Moscova pare hotărâtă să îl accelereze.
• Obsesia lui Putin pentru control distruge șansele Rusiei de inovație autentică. El nu vrea concurență. Vrea conformitate și subordonare.

Dar conformitatea nu scrie cod. Nu construiește startup-uri. Și cu siguranță nu creează genul de economie digitală care poate prospera pe baza a ceva mai mult decât contracte de stat și platforme de propagandă.

Adevărul este că cea mai mare amenințare a Rusiei la adresa sectorului său tehnologic nu sunt sancțiunile occidentale. Ci propria sa conducere.

Același regim care odinioară implora firmele occidentale să intervină pare acum hotărât să ardă podurile pe care le-a construit, câte un server, câte o platformă, câte o companie pe rând”, încheie Jason Corcoran.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

„Nu am putut influența alcătuirea listei”. CULISELE celui mai mare schimb de prizonieri dintre Rusia lui Putin și Ucraina

The Insider: MUTĂRILE imprevizibile și diplomația lui Trump în Orientul Mijlociu, axată pe PROFIT, zguduie Israelul

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri. Zelenski: „Astăzi, soldați ai forțelor noastre armate se întorc ACASĂ”

Conciliere prin comerț cu Putin? Perspective RISCANTE: „Occidentul și-ar submina propria poziție, ar recompensa agresivitatea Rusiei”

Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Germania trimite TRUPE permanente în altă țară: „A proteja Vilnius înseamnă a proteja Berlinul”