Prima pagină » Actualitate » Singurul mare RISC al negocierii Trump – Putin din Alaska. Analist: „România este absentă, asta arată felul în care suntem percepuți de parteneri”

Singurul mare RISC al negocierii Trump – Putin din Alaska. Analist: „România este absentă, asta arată felul în care suntem percepuți de parteneri”

11 aug. 2025, 08:30, Actualitate

Mara Răducanu

Singurul mare RISC al negocierii Trump - Putin din Alaska. Analist:

Ștefan Popescu, specialist pe politică externă, a făcut pentru Gândul o analiză complexă și completă, în legătură cu întrevederea Trump – Putin, din data de 15 august, din Alaska. Analistul a explicat, pe larg, ce înseamnă pentru fiecare actor politic în parte – SUA – Ucraina – Rusia – întâlnirea care poate schimba totul sau poate arunca în aer, pentru întotdeauna, orice urmă de negociere, într-un război care durează mai bine de trei ani.

Expertul recunoaște că, pentru Ucraina, procesul diplomatic încheiat în Alaska reprezintă „ultima șansă, singura care poate evita o capitulare și, prin urmare, obiective maximale din partea Federației Ruse.”

Cât despre absența României la întâlnirea liderilor europeni înainte de Summit-ul de la Alaska, analistul de politică externă trage un semnal de alrmă, precizând că este bine să mergem și la „Festivalul Lupilor” – acolo unde în aceste zile președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu – dar la fel de bine este să ne implicăm și să comunicăm într-un dosar care privește regiunea noastră și care poate avea repercusiuni directe asupra țării noastre.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 MAI: 61 de sesizări și 46 de fapte penale, în contextul alegerilor, înregistrate până la ora 18.00; nu s-au semnalat situații deosebite

18:45

MAI: 61 de sesizări și 46 de fapte penale, în contextul alegerilor, înregistrate până la ora 18.00; nu s-au semnalat situații deosebite

„Este Ucraina în măsura să câștige războiul?”

Ștefan Popescu susține că discuțiile americano – ruse, privind summitul din Alaska, nu au nimic spontan, așa cum ar părea la o primă vedere.

Analistul mărturisește că ele „sunt rodul unui proces de negociere care continuă neîntrerupt de câteva luni, la umbra unei retorici care i-a facut pe mulți de la noi sa spere într-o « schimbare a lui Donald Trump .»

Interlocutorul Gândul recunoaște că președintele Trump are, în aceste momente, ce să pună pe masă, pentru a obține concesii semnificative de la partea rusă, analistul referindu-se aici la activele rusești înghețate, sancțiunile, reluarea cooperării energetice.

„Ele (n.r. – discuțiile americano – ruse ) au fost prefațate, totuși, de câteva semnale pe care un ochi atent ar fi trebuit să le observe. Mă refer aici la scurtarea ultimatumului adresat Federației Ruse care a semnificat clar că nu există nicio dorința la Casa Albă de a o sancționa ; vizita la NASA a șefului agenției spațiale ruse Dmitri Bakanov și mai ales comunicarea pe larg a părții americane cu privire la cooperarea până în 2030 și, în sfârșit, ultima vizită de la Moscova a emisarului special al președintelui american Steve Witkoff. Astfel, Summitul din Alaska trebuie văzut drept momentul de imagine al încheierii unei etape importante în noul curs al relațiilor americano – ruse.

Cei care critică oportunitatea întâlnirii dintre președinții Trump și Putin din Alaska, ar trebui să își pună următoarea întrebare. Este Ucraina în măsură să câștige războiul? Întrebarea acoperă, nu numai resursele ucrainene, dar și capacitatea și voința aliaților de a o susține. Cu 100.000 de femei încorporate în forțele armate, cu media de vârstă a forțelor operaționale la 46 – 48 de ani, cu resurse ce țin de echipamente și muniții, din ce în ce mai limitate, raspunsul este evident.

Președintele Trump este în poziția de a obține un acord bun pentru Ucraina. Spun « bun », în sensul în care, așa cum spunea E. Macron într-un discurs ținut la Comunitatea Sant Egidio, la Roma, « pacea nu va putea fi decât impură, dar ceea ce cautăm nu este puritatea, ci funcționalitatea acesteia. » Cât despre concesiile rușilor, acestea vor viza retrocedarea teritoriilor marginale din Sumi, poate și din Harkov, dar în schimbul celor 6000 kmp, rămași neocupați din Donbass.

Dar nu chestiunea teritorială importă în această negociere, ci viitorul Ucrainei și aspectele care țin de limitările forțelor armate ucrainene. Fără limitari și fără un mecanism de inspectare a anumitor situri industriale – Ucraina are capacități însemnate de producere a dronelor, a rachetelor și o comunitate respectată de nucleariști – rușii nu vor încheia războiul„, a punctat analistul de politică externă.

„Ultimul tren spre a salva ceea ce se mai poate salva este inițiativa președintelui Donald Trump”

Analistul de politică externă recunoaște că cei care critică demersul SUA privind negocierile cu Rusia ar trebuie să nu se oprească doar la granița vorbelor, ci să treacă la fapte concrete, deoarece este nevoie ca declarația țărilor europene să fie dublată și de un ajutor consistent pentru Ucraina.

Ștefan Popescu a adus în discuție și un alt moment important al acestor zile și anume memorandumul dintre Armenia și Azerbaidjan, sub auspiciile președintelui Donald Trump.

„În mod cu totul paradoxal, nicio trimitere (n.r. – vorbim despre memorandumul dintre Armenia și Azerbaidjan) spre cazul ucrainean. Meritul guvernului de la Erevan, meritul clasei politice din Armenia, al vectorilor de opinie a fost acela de a fi înțeles la timp că țara a pierdut războiul. Prin urmare, opinia publică armeană a fost pregătită să susțină decizii foarte dureroase, dar realiste.

În condițiile în care resursele umane sunt aproape epuizate, cea mai mare parte a echipamentelor livrate de catre aliați fiind pierdută, iar hub-urile frontului pe cale să cadă – by the way, ucrainienii sapă noi linii de apărare cu 20 km la Vest de linia frontului pentru că, de exemplu, între Pokrovsk și Nipru nu prea mai sunt obstacole – ultimul tren spre a salva ceea ce se mai poate salva este inițiativa președintelui Donald Trump. Și mai ales în condițiile în care aliații europeni nu au capacitatea să facă mai mult.

Cei care critică demersul SUA și baza de negociere propusă Federației Ruse, ar trebui să vină cu o alternativă realistă. Declarația țărilor europene cu privire la negocierile SUA – Rusia rămâne la capitolul gestică, dacă nu va fi dublată de un ajutor consistent pentru Ucraina. Totuși, cred că națiunile lider ale «Coaliției de voință » și-au nuanțat poziția față de momentul Riad. Liniștea totală a acestora – până la anunțul cu privire la Summitul din Alaska – deși sunt convins, că și la Paris și la Berlin se știa de procesul de negociere SUA-Rusia, spune multe. „

„Este important să fim la «Festivalul Lupilor», dar este la fel de important să fim în dialog cu cei care au inițiative”

Ștefan Popescu a adus în discuție și poziția România, absentă la întâlnirea liderilor europeni, cu privire la întrevederea Trump – Putin.

Analistul de politică extermă a devoalat și care este, în opinia sa, singurul risc al Summit-ului Trump-Putin și ce ar însemna scenariul retragerii SUA din acest dosar.

„Revenind la declarația europeană, România este absentă și acest lucru arată felul în care suntem percepuți de partenerii noștri. Semnificativ că raportarea la flancul Estic se face prin Polonia și Finlanda – deci Baltica, iar nu Marea Neagră. Este important să fim prezenți la « Festivalul Lupilor », dar este la fel de important să fim în dialog cu cei care au inițiative pe un dosar care privește regiunea noastră, inclusiv Republica Moldova.

Singurul risc al acestei negocieri care va avea momentul de imagine în Alaska este cel legat de un refuz ucrainean. Acest lucru ar avea drept consecință – ca să nu spun „ar oferi pretextul ideal” – retragerea SUA din dosarul războiului din Ucraina. Este lesne de imaginat ceea ce ar urma: continuarea războiului și obiective rusești maximale”, a conchis analistul Ștefan Popescu.

Întâlnire privată Maia Sandu- Nicușor Dan în Moldova

Preşedintele Nicuşor Dan a făcut o vizită privată în Republica Moldova. Mai exact, oficialul român a participat, sâmbătă seara, alături de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la un eveniment organizat în Orheiul Vechi, scrie newsmaker.md.

Cei doi șefi de stat au împărțit, fără mofturi prezidențiale, același neopren pe iarba de pe tăpșan la ”Festivalul Lupilor.”

Reamintim că Nicuşor Dan a fost în Republica Moldova şi în luna iunie, la scurt timp după ce a fost învestit în funcţia de preşedinte al României, dar şi în luna martie, în timpul campaniei electorale.

„Un sprijin pentru Ucraina și o presiune asupra Federației Ruse”

Liderii europeni s-au reunit sâmbătă și au salutat planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene.

Reamintim că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, sâmbătă, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți lideri europeni, vizând coordonarea unei poziții comune în negocierile diplomatice privind încheierea războiului, informează Administrația Prezidențială ucraineană.

E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august

Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război.

Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia.

Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin

Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN.

„Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.

Rămâne de văzut dacă Summit-ul din Alaska, dintre Donald Trump și Vladimit Putin, va aduce rezultatul așteptat de mai bine de trei ani, de când Rusia a invadat Ucraina. Rămâne de văzut și dacă România se va implica activ în tot ceea ce înseamnă acest dosar crucial al unei păci așteptate, dar și în reconstrucția Ucrainei.

Sursă foto: Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI: