Cât mai contează votul românilor după ce coaliția PSD – PNL – USR – UDMR s-a rupt? Toată societatea civilă, dar și președintele Nicușor Dan, anunță ca indezirabilă o guvernare PSD-AUR. Eficientă sau nu, de dorit sau nu, o astfel de alianță – ipotetică în acest moment – ar exprima dorința unui vot dat de aproape 4 milioane de români. Or, acesta este votul popular, democratic, dat de electoratul din România la alegerile parlamentare din decembrie 2024, care a mandatat partidele să îi reprezinte până la finalul anului 2028.
Însăși denumirea democrației înseamnă, de fapt, puterea votului. Demos, în limba greacă, însemnă popor. Kratos, în aceeași limbă, înseamnă putere. Puterea poporului.
Întrebarea este – dacă poporul, în spiritul democrației, a decis prin vot să mandateze AUR și PSD să guverneze România, cine se poate opune? Un sociolog și un analist politic fac lumină, pentru Gândul.
Discuțiile vin pe fondul imploziei coaliției de guvernare. Social-democrații i-au retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Nicușor Dan a semnat demisiile miniștrilor PSD. Aproximativ 5.000 de membri PSD au votat ieșirea de la guvernare și au cerut demisia lui Bolojan. Acesta a spus „Nu”. Acum a preluat și interimatul la Ministerul Energiei.
Miniștrii interimari numiți de premier intră în „pâine”. Dar asta nu înseamnă, nici pe departe, o liniștire a „apelor” la nivel politic. Criza continuă.
Mai multe scenarii au fost puse pe tapet. Însă în niciunul dintre ele nu se vorbește despre votul pe care l-au dat românii la alegerile parlamentare din anul 2024. Potrivit votului de atunci, PSD și AUR au obținut cele mai multe mandate în Parlamentul României. Împreună, PSD și AUR au strâns 3.759.792 de voturi.
Românii care au mers la vot – la alegerile parlamentare din anul 2024 – au configurat Parlamentul României. Votul stă la baza democrației. Este „puterea poporului”. Etimologic, cuvântul „democrație” provine din greaca veche și a fost izvorul acestei „puteri a poporului”, apărută în Atena antică și valabilă până astăzi.
Dar ce mai înseamnă democrația în condițiile în care votul poporului ar putea fi trecut cu vederea, chiar de președintele României?
Un guvern PSD – AUR este exclus din start la Cotroceni. Votanții PSD și AUR sunt, practic desconsiderați, iar opțiunea lor la alegerile parlamentare din 2024 este neglijată. În ultimă instanță, un vot pentru PSD sau pentru AUR înseamnă mai puțin decât un vot pentru PNL sau USR?
Negocierile de la Cotroceni nu au dus la un rezultat mulțumitor pentru niciuna dintre părți, iar o „împăcare” între social-democrați și liberali este exclusă din start.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fcaptura-de-ecran-2026-04-08-112212-3.png)
„Ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată”, a spus Nicușor Dan / Foto – Mediafax
În același timp, după ce ideea de guvern PSD-AUR a început să prindă contur, „societatea civilă” s-a revoltat în mediul online. Economistul Andrei Caramitru – una dintre vocile-cheie – a făcut o scurtă incursiune în istoria modernă a României și a concluzionat că PSD + AUR înseamnă dezastru.
Cât mai contează votul românilor, în ultimă instanță? După alegerile din anul 2024, în Parlamentul României sunt 465 de parlamentari – 331 deputați și 134 senatori.
La alegerile parlamentare 2024, PSD a obținut 2.065.087 de voturi, respectiv 22,30 % din voturile exprimate. AUR a obținut 1.694.705 de voturi, respectiv 18,30 % din voturile exprimate.
Împreună, PSD și AUR au strâns 3.759.792 de voturi, dintr-un total de 9.259.644 de voturi exprimate. Abia apoi urmează PNL, USR, UDMR etc.
PSD și AUR au împreună 215 mandate în Parlamentul României. PSD, ca partid majoritar în Parlamentul României, aliat cu AUR, ar putea merge la Nicușor Dan cu o propunere de premier.
Numai că, dacă se alătură și minoritățile – au pus „umărul” la guvernare de fiecare dată -, atunci rezultă un număr de 234 de mandate.
Într-un astfel de scenariu, PSD + AUR + minorități ar avea majoritatea în Parlamentul României, mai mult de 50% din numărul de mandate. Însă votanții PSD și AUR au „ghinion”. Par a fi cu o treaptă mai jos în opinia lui Nicușor Dan și a „societății civile”. Varianta PSD – AUR este exclusă.
În exclusivitate pentru Gândul, sociologul Mirel Palada a explicat „anomalia” și a punctat că România are, din păcate, o istorie îndelungată din acest punct de vedere.
„Nu este prima dată când se întâmplă asta, am văzut felul în care au fost anulate alegerile prezidențiale. Am văzut felul în care Traian Băsescu, de mai multe ori, nu a ținut cont de votul românilor, cum ar fi – de exemplu – la referendumul pentru suspendare sau la felul în care a făcut guvern nu cu primul partid (n.red. – ca număr de voturi), ci cu al doilea partid.
Deci este o întreagă istorie în România de comportament antidemocratic, care este – în general – focalizat împotriva PSD-ului.
Există o întreagă școală de gândire și o întreagă – cum să-i spunem? – practică intrată în oase celor de la anti-PSD, de a da la o parte orice urmă de democrație pentru a împiedica PSD-ul să participe la guvernare.
Este un specific al României, un specific anti-democratic, asemănător cu ce se întâmpla în anii ′20, ′30, ′40. O perioadă pe care noi considerăm ca fiind vârful de glorie al istoriei românești. Nu este nici pe departe așa ceva.
România a avut, atunci, totalmente, o atitudine antidemocratică, la fel cum o are și azi”, a declarat sociologul Mirel Palada, în exclusivitate pentru Gândul.
Sergiu Mișcoiu – profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – punctează că în orice sistem democratic apar coaliții de guvernare. Nu se poate pune problema „ierarhizării calității voturilor”. Dar se poate pune „problema ierarhizării opțiunilor pentru diverse politici publice”.
Pe de altă parte, pentru opțiunea lor politică, votanții AUR – spre exemplu – nu ar trebui „ostracizați”.
„Eu nu cred că la nivelul unor partide – sau la nivelul președintelui – s-a speculat într-un fel sau altul că este o diferență între calitatea voturilor date pentru unele partide și voturile date pentru alte partide.
În orice sistem democratic se creează coaliții de guvernare. Desigur că anumite partide și anumiți candidați au platforme care se opun principiilor democrației. Se opun Constituției. Avem asemenea exemple în Parlamentul României.
Asta nu înseamnă că alegătorii acestora ar trebui să fie ostracizați într-un fel sau altul. Din contră, poate ar trebui aduși în zona de înțelegere a funcționării sistemelor democratice și de reprezentare prin formule care să fie mai oneste din punct de vedere politic”, a declarat analistul politic Sergiu Mișcoiu, în exclusivitate pentru Gândul.
RECOMANDAREA AUTORULUI: