Ancheta de corupție în care este implicată în prezent Federica Mogherini, fostul reprezentant al UE pentru afaceri externe, riscă să arunce UE în cea mai mare criză politică din ultimele decenii, arată POLITICO. Opozanții politici ai Ursulei von der Leyen vor folosi acest argument împotriva ei, a declarat un oficial de la Bruxelles.
La un an de la începutul celui de-al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen trebuie să găsească o modalitate prin care să evite implicarea într-un scandal care datează din primii ei ani de mandat.
Un anunț al Parchetului European, conform căruia fosta șef al afacerilor externe ale UE și un diplomat de rang înalt care lucrează în prezent în Comisia condusă de von der Leyen a fost reținut marți, a fost exploatat de criticii acesteia, care au reiterat apelurile la un al patrulea vot de neîncredere pentru Ursula von der Leyen.
Dacă acuzațiile la adresa Federicăi Mogherini vor fi dovedite, acestea vor declanșa cel mai mare scandal politic de la demisia în masă a Comisiei Jacques Santer din 1999, din cauza acuzațiilor de proastă gestionare financiară.
Marți, poliția belgiană i-a reținut pe fosta vicepreședintă a Comisiei și responsabilă cu politica externă a UE, Federica Mogherini, și pe Stefano Sannino, fostul secretar general al Serviciului Euoprean de Acțiune Externă (SEAE).
Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi, a declarat că are „suspiciuni puternice” că o licitație desfășurată în perioada 2021-2022 pentru înființarea unei academii diplomatice la Colegiul Europei, unde Federica Mogherini este rector, nu a fost corectă. Dacă faptele se dovedesc, „ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional”, se arată în comunicatul emis de EPPO.
Tot acest caz de corupție legat de Mogherini pare să inflameze relațiile deja tensionate dintre Ursula von der Leyen și actualul șef al diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. La începutul acestui an, Stefano Sannino a părăsit funcția de secretar general și a preluat funcția de director general pentru departamentul Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf din cadrul Comisiei Europene.
„Întrucât președinta von der Leyen este cel mai ușor de identificat lider de la Bruxelles, îi punem totul pe seama ei. […] Și nu este corect ca ea să se confrunte cu o moțiune de cenzură pentru ceva ce ar fi putut face Serviciul European de Acțiune Externă. Nu este responsabilă pentru toate instituțiile”, a declarat un oficial european pentru POLITICO, a cărei identitate a fost păstrată secretă ca să poată vorbi liber.
Această anchetă a EPPO vine în contextul în care partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta se confruntă cu un val de nemulțumire a alegătorilor și într-un moemnt în care Uniunea Europeană pune presiune pe țările din interiorul și afara blocului comunitar din cauza propriilor cazuri de corupție.
Printre criticii din tabăra conservatoare și eurosceptică, care au declarat că există un dublu standard când vine vorba de corupția la nivel național și cea la nivelul UE, se numără Zoltán Kovács, purtător de cuvânt al guvernului Ungariei și Gheorghe Piperea, membru al grupului de dreapta al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Gheorghe Piperea s-a numărat printre cei care au depus ultima moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen.
Uniunea Europeană a încercat să scape de o serie de scandaluri mari de corupție încă de la începutul acestui deceniu. Descinderile procurorilor EPPO de marți vin în urma cazului de corupție „Qatargate” din 2022, atunci când statul din Golf a încercat să influențeze europarlamentari prin mită și cadouri, precum și în urma anchetei din acest an privind activitățile de lobby ale companiei chineze Huawei.
Cazul „Qatargate” este considerat unul dintre cele mai grave scandaluri de corupție care au lovit o instituție a UE în ultimele decenii. A izbucnit în decembrie 2022 și a implicat acuzații grave conform cărora Qatarul și Marocul ar fi oferit sume mari de bani și cadouri pentru a influența deciziile și rezoluțiile Parlamentului European. Mai mulți europarlamentari și asistenți, inclusiv fostul vicepreședinte al Parlamentului European, au fost reținuți și acuzați.
Fraude generale cu fonduri UE: Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) investighează în mod constant mii de cazuri de fraudă care implică fonduri ale UE la nivelul statelor membre. În 2024, OLAF a recomandat recuperarea a peste 870 de milioane de euro folosite necorespunzător. Deși acestea nu sunt scandaluri de corupție la nivel înalt, ele reprezintă o problemă sistemică legată de gestionarea banilor contribuabililor europeni.
Deși nu este un caz de corupție dovedită în justiție, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen s-a confruntat cu o criză de credibilitate legată de achiziția de vaccinuri COVID-19 prin mesaje text și lipsa de transparență privind comunicările respective, atrăgând critici severe din partea organismelor de supraveghere și a presei.
Recomandările autorului: