Rusia a livrat forțelor sale de aviație navală un nou lot de avioane de vânătoare multirol Su-30SM2, marcând prima livrare a flotei raportată public în 2025. Această mutare adaugă o capacitate de atac cu rază lungă de acțiune chiar într-un moment în care Moscova se bazează pe avioane de vânătoare grele pentru a pune presiune asupra apărării aeriene și a infrastructurii de coastă a Ucrainei. Deocamdată, planul de pace despre care se discută atât de mult în ultimele zile rămâne doar o ipoteză de lucru.
United Aircraft Corporation (UAC) – conglomerat aeronautic deținut de statul rus – a anunțat pe 21 noiembrie 2025 că a livrat un nou lot de avioane de vânătoare multirol Su-30SM2 către Ministerul Apărării din Rusia.
Imaginile oficiale de la predare arată aeronave în camuflaj naval standard albastru-gri, cu steagul Sfântului Andrei pe fuselaj, confirmând atribuirea lor Aviației Navale Ruse și nu Forțelor Aerospațiale, notează Army Recognition.
Sosirea noilor avioane Su-30SM2 întărește aviația navală rusă într-un moment în care flancurile maritime ale războiului din Ucraina devin și mai disputate decât până acum.
„În același timp, Su-30SM2 pune o presiune mai mare asupra oricărei viitoare desfășurări ucrainene de tip F-16 care trebuie să opereze sub cupola senzorilor ruși cu rază lungă de acțiune”, avertizează Army Recognition.
Povestea contractului din spatele acestor aeronave arată cum Moscova încearcă să-și raționalizeze flota de vânătoare sub sancțiunile occidentale.
„Uzina de Aviație din Irkutsk este pusă sub presiune pentru a menține acest ritm, în timp ce face față accesului restricționat la componente importate, ceea ce face ca o continuare a livrărilor în 2025 să fie un semn că Rusia și-a stabilizat cel puțin parțial lanțul de aprovizionare pentru motoare, avionică și computere de bord”, mai notează Army Recognition.
În termeni navali comparativi, Su-30SM2 ocupă o nișă diferită față de avioanele de luptă occidentale capabile să opereze pe portavioane, cum ar fi F/A-18E Super Hornet sau Rafale M.
„Arhitectura PESA a radarului Irbis este mai puțin avansată decât seturile AESA occidentale în anumite privințe, dar combinația dintre o antenă mare, o putere mare de ieșire și un echipaj de două persoane face din Su-30SM2 un jucător formidabil în angajamentele dincolo de raza vizuală deasupra apei”, se mai arată în analiza publicată de Army Recognition.
Dincolo de Rusia, Belarus a devenit primul operator străin confirmat al standardului Su-30SM2 , primind aeronave modernizate care se bazează pe o comandă anterioară de Su-30SM.
Alți utilizatori ai familiei Su-30, inclusiv India cu Su-30MKI, Algeria cu Su-30MKA, Malaezia cu Su-30MKM și China cu Su-30MKK și MK2, dețin variante care diferă prin radar și avionică, dar au aceeași structură de bază.
Deocamdată, Su-30SM2 rămâne o soluție principală la problemele operaționale rusești, centrată pe susținerea unui ritm ridicat de misiuni pe termen lung în jurul granițelor NATO și deasupra Ucrainei.
„Pe măsură ce tot mai multe dintre aceste aeronave ajung la unitățile de aviație navală în 2025 și 2026, planificatorii ucraineni și comandanții maritimi ai NATO vor trebui să ia în considerare o centură mai densă de senzori și rachete rusești de-a lungul arcurilor Mării Baltice și Mării Negre”, menționează Army Recognition.
Sursa foto colaj main – Profimedia Images
RECOMANDAREA AUTORULUI: