Petrolul trebuie să curgă, Moscova se adaptează din mers. Rafinăriile rusești, modernizate cu tehnologie occidentală până în 2022, continuă să pompeze, în ciuda atacurilor ucrainene

Petrolul trebuie să curgă, iar aceasta pare a fi deviza Kremlinului. Securitatea energetică este importantă pentru orice țară a lumii. Însă, pentru una aflată într-un război care durează de mai bine de 4 ani, securitatea energetică este vitală. De la începutul conflictului din Ucraina, Rusia lui Putin a bombardat masiv infrastructura energetică a Ucrainei. De ceva vreme, însă, a apărut și reversul medalii. Recentele atacuri ucrainene marchează o schimbare vizibilă de strategie și  aplică presiune asupra economiei de război a Rusiei.

În ultimele luni, forțele ucrainene au atacat rafinării de petrol și depozite de combustibil în Rusia.

POLITICĂ Lia Olguța Vasilescu îl torpilează pe Cristian Ghinea pentru cum a negociat PNRR și a dus la scandalul legii salarizării de astăzi

15:40

Lia Olguța Vasilescu lansează o gravă acuzație: Guvernul Bolojan ar fi trimis deja la Bruxelles planurile pentru fondurile europene 2028-2034 fără să se consulte cu nimeni. Planul de 60 de miliarde de euro, coordonat în secret de Dragoș Pîslaru

15:34

 Loading ...

• Recent, Ucraina a extins această presiune și asupra logisticii maritime.
• De la începutul lunii iulie, Ucraina a intensificat substanțial atacurile cu drone împotriva navelor din „flota din umbră a Rusiei” din Marea Azov.
• Au fost perturbate livrările de combustibil către Crimeea ocupată.

Rusia a fost forțată să oprească temporar transportul maritim prin Canalul Don-Azov, se arată într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Ucrainenii susțin că au atacat 136 de nave până în data de 15 iulie 2026. Aceste operațiuni militare perturbă capacitatea Rusiei de a procesa petrolul, dar și capacitatea sa de a-l transporta și monetiza. Livrările de grâu au fost, de asemenea, afectate.

Rusia a fost forțată să oprească temporar transportul maritim prin Canalul Don-Azov / Foto – Mediafax

Vulnerabilitățile Rusiei

Exporturile de petrol sunt esențiale pentru capacitatea Rusiei de a susține războiul. Aceste exporturi finanțează cheltuielile uriașe, alimentează operațiunile militare și susțin reziliența economică.

Din acest motiv, importanța atacurilor Ucrainei nu constă doar în daunele provocate instalațiilor petroliere sau navelor. Este importantă pentru că expune vulnerabilitățile Rusiei lui Putin de-a lungul întregului lanț valoric al petrolului.

• Impactul cumulativ al atacurilor concertate ale Ucrainei asupra rafinăriilor devine din ce în ce mai greu de ignorat pentru Rusia.
• Potrivit Statului Major General al Ucrainei, atacurile cumulative au scos temporar din funcțiune 42,7% din capacitatea de rafinare proiectată a Rusiei.

În același timp, atacurile împotriva petrolierelor care fac parte din „flota din umbră” demonstrează că poate fi lovită grav logistica de transport și tranzit care permite exporturile de petrol rusesc.

Ucraina nu se mai mulțumește să vizeze active militare izolate. Aplică o presiune susținută pe întregul lanț de aprovizionare cu petrol al Rusiei, de la rafinare și producție de combustibil până la transportul maritim.

Ca și în cazul sancțiunilor, însă, aceste perturbări rareori produc efecte strategice de durată, se mai arată în analiza CEPA.

• Rafinăriile și conductele avariate pot fi reparate.
• Exporturile de petrol pot fi redirecționate.
• Petrolierele își pot schimba pavilionul, pot fi redenumite sau transferate către noi proprietari.

„Ucraina a demonstrat unde se află vulnerabilitățile Rusiei, dar are nevoie de un sprijin puternic pentru a agrava cu adevărat durerea”, notează Margaryta Khvostova și Amelia Hadfield, autoarele analizei.

Vulnerabilitățile Rusiei lui Putin nu înseamnă că mașina de război nu mai funcționează / Foto – Mediafax

Rusia are 38 de rafinării de petrol la scară medie și mare

Rusia are 38 de rafinării de petrol la scară medie și mare. Capacitatea combinată de procesare de aproximativ 330 de milioane de tone metrice pe an. În 2024, notează The Insider, acestea au procesat aproximativ 267 de milioane de tone metrice de țiței, cea mai mică cifră din 2012.

• Rusia și-a concentrat timp de decenii capacitatea de rafinare în Rusia Centrală și în regiunea Volga.
• Este principala slăbiciune structurală expusă de atacurile cu drone.
• Acestea sunt chiar zonele cel mai puternic vizate în ultimele luni de dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune, cu o rază de acțiune de până la 2.000 de kilometri.

În primii ani ai războiului de amploare, Rafinăria de petrol din Omsk și rafinăriile din Siberia de Est au servit efectiv drept rezervă strategică datorită faptului că se aflau în afara razei de atac fiabile a dronelor ucrainene. Cu toate acestea, pe 6 iulie, Rafinăria de petrol din Omsk a fost atacată, iar pe măsură ce raza de acțiune a dronelor Kievului continuă să crească, raza efectivă de atac continuă să se extindă.

Dronele ucrainene au ajuns la rafinăria de petrol din Omsk, în vestul Siberiei, una dintre cele mai mari din Rusia, aflată la o adâncime de peste 2.400 de kilometri în interiorul Rusiei / Foto – Profimedia Images

Pierderile directe ale industriei numai în 2025 au fost estimate la peste 100 de miliarde de ruble (1,3 miliarde de dolari). Dacă se includ estimările privind pierderile de venituri, cifra depășește 1 trilion de ruble (13 miliarde de dolari).

Pentru bugetul federal, problema cheie este că o capacitate insuficientă de rafinare obligă companiile să reducă producția de petrol, în mare parte din cauza blocajelor de infrastructură care limitează transportul și încărcarea la export a țițeiului.

Infrastructura maritimă de export a Rusiei, centrul nervos al economiei petroliere

De la impunerea sancțiunilor în 2022, infrastructura maritimă de export a Rusiei a devenit centrul nervos al economiei petroliere a țării.  Exporturile au ajuns în China, India și Turcia pentru a compensa efectele pierderii pieței europene de conducte.

În 2025, porturile rusești au manipulat 274,9 milioane de tone metrice de țiței (+2,8% față de anul precedent) și 37,2 milioane de tone metrice de gaz lichefiat (inclusiv GNL).

Logistica maritimă nu numai că a supraviețuit – ci poartă acum o povară mai grea ca niciodată. Acesta este motivul pentru care atacurile asupra porturilor de export capătă o importanță strategică din ce în ce mai mare.

• Ruta baltică gestionează acum exporturile de țiței din Ural către India și China.

Facilitățile cheie sunt Ust-Luga, care transportă țiței și produse petroliere (inclusiv condensatul de gaz stabil al Novatek) cu o rată de aproximativ 700.000 de barili pe zi.

• Ruta Mării Negre este formată din două noduri majore. Portul Novorossiisk (aproximativ 700.000 de barili pe zi) a fost avariat pe 23 mai de lovituri directe asupra rezervoarelor de stocare și a instalațiilor de acostare operate de Chernomortransneft.

Operatorul portuar a raportat venituri de 76,5 miliarde de ruble (979 de milioane de dolari) pentru 2025.

• Ruta Pacificului servește drept rezervă strategică a Rusiei. Portul Kozmino gestionează anual 46-50 de milioane de tone metrice de țiței ESPO cu conținut scăzut de sulf, practic în totalitate destinat Chinei.

Deocamdată, acesta rămâne în afara razei de acțiune a dronelor ucrainene.

O bază substanțială de tehnologie occidentală

Sectorul de rafinare al Rusiei a intrat în război cu o bază substanțială de tehnologie occidentală. A fost acumulată în decurs de două decenii de modernizare a rafinăriilor.

• Înainte de invadarea Ucrainei, firme americane, europene și alte firme internaționale au colaborat cu Rusia.
• Au furnizat tehnologii de procesare, echipamentele specializate, expertiza inginerească și multe dintre sistemele industriale care rămân încorporate în multe dintre cele mai mari rafinării ale Rusiei.

Exemplele sunt sugestive, notează CEPA.

• La începutul anului 2022, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Honeywell UOP a fost de acord să furnizeze rafinăriei Lukoil din Perm tehnologii de procesare, catalizatori, servicii de inginerie și echipamente cheie pentru mai multe unități majore de rafinare.
• Honeywell încheiase un acord similar cu rafinăria Lukoil din Kstovo în anul precedent.
• La Tuapse, una dintre rafinăriile rusești de la Marea Neagră, de importanță strategică, vizate în mod repetat de dronele ucrainene, Siemens a furnizat șase turbine industriale cu gaz SGT-800 pentru a genera electricitate și abur, ca parte a extinderii rafinăriei.
• Compania italiană Maire Tecnimont a sprijinit modernizarea Kstovo prin furnizarea de servicii de inginerie, achiziții și construcție (EPC) pentru cinci unități majore de procesare a rafinăriei, inclusiv hidrotratarea motorinei, producția de hidrogen și recuperarea sulfului.

Exemplele arată că modernizarea unora dintre rafinăriile Rusiei s-a bazat pe expertiza inginerească și industrială occidentală, punctează autoarele analizei.

Moscova s-a adaptat după invadarea Ucrainei

Totuși, aceste exemple nu sugerează că firmele occidentale continuă să aprovizioneze Rusia și astăzi.

În schimb, ele ilustrează un aspect mai important. Multe dintre sistemele care stau la baza rafinării petrolului în Rusia au fost concepute în jurul unor tehnologii specializate, componente brevetate și expertiză inginerească dezvoltată în afara Rusiei.

Moscova a încercat să se adapteze și a investit masiv în substituirea importurilor, începând cu anul 2022. Dar înlocuirea sau întreținerea infrastructurii sofisticate de rafinare rămâne semnificativ mai dificilă decât înlocuirea echipamentelor industriale convenționale.

Prin urmare, fiecare atac ucrainean reușit creează o cerere reciprocă de reparații specializate care – prin controale specifice ale exporturilor și aplicarea sancțiunilor – pot fi, în cele din urmă, făcute mai lente, mai scumpe și mai incerte. Aceeași logică se aplică și în cazul așa-zisei „flotă din umbră” a Rusiei.

Continuă atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia / Foto – Profimedia Images

Un mecanism care acționează lent

De la începutul anului 2025, sancțiunile occidentale au evoluat de la vizarea petrolierelor individuale la sancționarea proprietarilor de nave, comercianților, registrelor, asigurătorilor și furnizorilor de servicii maritime.

Uniunea Europeană a înăsprit restricțiile privind transferurile de petroliere și a extins listele de nave din flota paralelă.

Regatul Unit a efectuat recent prima interdicție directă a unui petrolier sancționat care tranzita apele britanice.

„Aceștia sunt pași importanți, dar aplicarea rămâne fragmentată. Navele continuă să schimbe pavilioanele, structurile de proprietate și asigurătorii mai rapid decât pot ține pasul sancțiunile.

Interdicțiile fizice rămân excepția și nu regula. Prin urmare, politica occidentală ar trebui să se concentreze pe două obiective complementare:

• Îngreunarea capacității Rusiei de a restabili capacitatea de rafinare afectată și
• Îngreunarea progresivă a transportului și monetizării petrolului care continuă să fie produs.

În primul rând, guvernele ar trebui să înăsprească  controalele la exportul de echipamente specializate, catalizatori, software industrial și suport tehnic necesare pentru întreținerea și repararea rafinăriilor moderne.

În loc să se concentreze exclusiv pe vânzări noi, factorii de decizie ar trebui să acorde o atenție sporită pieței de piese de schimb care susține tehnologiile occidentale moștenite, încă integrate în sectorul de rafinare al Rusiei.

Fiecare întârziere în obținerea de componente compatibile sau suport tehnic extinde impactul operațional al grevelor ucrainene”, explică autoarele analizei.

Aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei lui Putin rămâne fragmentată / Foto – Mediafax

Este nevoie de o strategie coerentă

În al doilea rând, sancțiunile asupra flotei din umbră ar trebui să se concentreze din ce în ce mai mult pe aplicarea legii, mai degrabă decât doar pe desemnare.

„Sancțiunile secundare ar trebui extinse împotriva celor care facilitează eludarea sancțiunilor. Operatorii flotei din umbră ar trebui constrânși să nu mai poată eluda sancțiunile.

Aceștia transferă petrol de la o navă la alta, schimbă frecvent pavilioanele, au structuri de proprietate opace și acorduri de asigurare alternative.

• Interdicția fizică, acolo unde este justificată din punct de vedere legal, ar trebui să devină un instrument credibil de aplicare a legii, nu o măsură excepțională.
• Menținerea acestei presiuni va necesita mai mult decât sancțiuni și controale ale exporturilor luate în mod izolat.
• Sancțiunile, controlul exporturilor, sprijinul pentru apărare și integrarea Ucrainei în UE ar trebui urmărite ca o strategie coerentă, nu ca o serie de inițiative paralele.

Ucraina a arătat care sunt punctele slabe ale Rusiei. Următorul pas este să ne asigurăm că acestea vor rămâne așa”, mai scriu Margaryta Khvostova și Amelia Hadfield.