O insulă descoperită în Oceanul Pacific a atras rapid atenția oamenilor de știință. Pentru ei a devenit fascinantă, îndeosebi pentru modul în care a fost formată. Potrivit experților, insula are caracter unic. Află mai jos motivul.
Unele insule se nasc din foc vulcanic. Alte insule se formează din corali, altele din mișcarea lentă a valurilor care remodelează peisajul nisipos. Și apoi mai sunt acele insule formate, la propriu, din rămășițe. Nu într-un sens macabru, ci în cel mai banal sens posibil.
În largul coastei insulei Vanua Levu, în arhipelagul Fiji, un grup de oameni de știință a identificat ceea ce, la prima vedere, părea a fi o insulă mică și banală. O bucată de pământ abia ridicată deasupra nivelului mării, înconjurată de mangrove, discretă, aproape invizibilă. Dar, la o inspecție mai atentă, unele date nu se potriveau. Nu era o insulă în sensul tradițional. Partea terestră era formată nu din pământ, ci din milioane de fragmente compactate de moluște. Acestea reprezentau circa 90% din compoziția solului. Oamenii de știință o numesc o „insulă de gunoi”.
Conform unui studiu publicat în „Geoarcheology”, timp de aproximativ 1.200 de ani, comunitățile umane au venit în acest loc pentru a procesa crustacee. Nu locuiau acolo neapărat, însă era probabil un spațiu „specializat”. Practic, precum un de atelier de coastă unde moluștele erau deschise, carnea separată, iar cochiliile erau lăsate în urmă până când reziduurile deveneau parte a peisajului, notează Larazon.es.
Datarea cu radiocarbon realizată de autori, condusă de Partick D. Nunn de la Universitatea din Melbourne, plasează acest proces în jurul anului 760 d.Hr. Se întâmpla în perioada de apogeu a expansiunii culturilor din Pacific asociate cu poporul Lapita și descendenții acestuia. Și cel mai fascinant este că nu este vorba de o depozitare haotică a deșeurilor. Nu există straturi distincte, nici amestecuri aleatorii de materiale. Totul indică o acumulare constantă, repetată, aproape ritualică.
Pentru o vreme, oamenii de știință au luat în considerare o altă posibilitate. Și anume, că insula a fost rezultatul unui eveniment violent, cum ar fi un tsunami capabil să măture și să depună tone de scoici într-un singur episod. Dar datele nu se potriveau. Nu există nicio urmă a acestui model în sedimentele din jur, nici scăderea treptată a materialului la care te-ai aștepta după un tsunami. Cea mai simplă explicație este că insula este, de fapt, o formațiune neintenționată.
În timp, acea acumulare de scoici a schimbat chiar și ecosistemul. Mangrovele au crescut pe acea bază artificială, sedimentele s-au stabilizat și a apărut ceea ce recunoaștem acum ca o insulă.
Sursă foto: Envato – imagini cu rol ilustrativ