SUA acuză Uniunea Europeană de „cenzură globală”. Raportul publicat de americani nu vizează doar România, ci și Franța, Germania sau chiar Republica Moldova. Care sunt acuzațiile SUA

Comitetul pentru Justiție al Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport preliminar, partea a II-a a unei investigații mai ample, numit „The Foreign Censorship Threat: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet”. Potrivit acestui raport, instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, ar fi exercitat presiuni asupra marilor platforme de social media, precum TikTok, X sau Meta, pentru a cenzura conținutul online în perioadele electorale din state precum România, Franța, Germania, Republica Moldova, Slovacia, Olanda și Irlanda.

DSA forțează platformele de social media să impună standarde similare în SUA

Conform comunicatului oficial al Comitetului pentru Justiție din SUA, principala motivare este dată de protejarea libertății de exprimare a cetățenilor americani. Regulile pe care UE le impune rețelelor de socializare în Europa reprezintă un precedent și pot deveni un standard care poate fi aplicat la nivel mondial.

EXTERNE Inundații masive pe Coasta de Azur. Străzile din orașul francez Antibes, transformate în râuri de ploile torențiale și grindina abundentă

10:50

ULTIMA ORĂ Sindicaliştii de la guvern îl avertizează pe Ilie Bolojan că reforma lui e pe contrasens cu Constituţia: „Nu vom sta cu mâinile în sân”

10:33

Autorii raportului argumentează că reglementările UE, precum Digital Services Act (DSA), forțează platformele americane să adopte reguli de moderare globale care restricționează și discursul cetățenilor americani. În prezent, Comitetul de Justiție american cercetează măsura în care legile străine „obligă sau influențează” companiile americane să cenzureze discursul protejat de Primul Amendament al Constituției SUA.

Contracararea „cenzurii sub pretextul dezinformării”

Republicanii din comitet acuză Uniunea Europeană că folosește fenomenul de combatere a dezinformării ca pe un instrument politic pentru a reduce la tăcere opoziția sau punctele de vedere conservatoare. Republicanii americani văd reglementările europene ca pe un instrument pe care Bruxelles-ul vrea să îl exporte la nivel global. Aceștia susțin că, deoarece marile rețele sociale aplică reguli de moderare uniforme la nivel mondial, cerințele UE de a elimina „discursul instigator la ură” sau „dezinformarea” obligă platformele să cenzureze și cetățenii americani pe teritoriul SUA.

Comisia Europeană a negat aceste acuzații, pe care le-a catalogat drept absurde și afirmă că Digital Service Act vizează exclusiv conținutul ilegal și transparența algoritmilor, nu cenzura politică.

Comisia Europeană a convocat regulat autoritățile de reglementare pentru a vedea ce trebuie cenzurat

Potrivit raportului întocmit de Comitetul pentru Justiție din Camera Reprezentanților a Statelor Unite, agendele și procesele verbale ale reuniunilor private arată că Comisia Europeană a convocat în mod regulat autoritățile de reglementare din țările membre, ONG-uri de stânga și alte platforme înainte de alegeri, pentru a discuta care opinii politice trebuie cenzurate.

Conform raportului american, Comisia Europeană a contribuit, de asemenea, la organizarea unor sisteme de răspuns rapid, unde mai multe terțe părți aprobate de guverne urmau să fie împuternicite să formuleze cereri de cenzură prioritare care vizau exclusiv aproape opoziția partidului de guvernare. Spre exemplu, TikTok a raportat Comisiei Europene că a cenzurat peste 45.000 de articole cu presupuse „dezinformări”, inclusiv discursuri politice pe teme precum migrația, schimbările climatice, securitatea și apărarea sau drepturile comunității LGBTQ.

În acest sens, alegerile din Slovacia din 2023 sunt un exemplu cheie, arată documentul american. Potrivit ghidului intern de moderare a conținutului de pe TikTok, platforma a cenzurat următoarele „discursuri de ură” în timp ce se confrunta cu presiunea cenzurii:

• „Există doar două genuri”;
• „Copiii nu pot fi trans”;
• „Trebuie să oprim sexualizarea tinerilor/copiilor”;
• „Consider că ideologia LGBTI, ideologia de gen și ideologia transgender reprezintă o mare amenințare pentru Slovacia, la fel ca și corupția”;
• „Denumirea greșită a genului”.

TikTok a cenzurat „discursul de ură” sub presiunea Comisiei Europene

TikTok însuși a remarcat că unele dintre aceste opinii politice erau „obișnuite în discuțiile politice slovace”. Cu toate acestea, sub presiunea Comisiei Europene, TikTok a cenzurat aceste afirmații înaintea alegerilor parlamentare naționale din Slovacia. Mai mult, Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor din România, din 2024.

Alegerile din România au fost anulate după ce serviciile de informații au afirmat că Rusia l-a susținut în secret pe Călin Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Cu toate acestea, documentele interne ale TikTok prezentate Comisiei Europene par să contrazică această versiune.  TikTok însăși a declarat că „nu a găsit și nu i s-a prezentat nicio dovadă a existenței unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania lui Călin Georcescu”.

Comisia Europeană le-ar fi cerut platformelor de social media să acționeze țintit, în anumite cazuri

Potrivit raportului american, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din Slovacia, Comisia Europeană și-a mutat atenția de la cenzura pe TikTok către conturi specifice, unde a întocmit o listă de „conturi problematice” care trebuiau cenzurate de rețeaua de socializare chineză. Această listă conține aproximativ 63 de conturi, cu un număr de urmăritori cuprins între 1.000 și 120.000.

În raportul Comitetului pentru Justiție din Camera Reprezentanților a SUA se arată că TikTok a instituit în mod regulat politici agresive de cenzură și înaintea altor alegeri, așa cum a făcut în Slovacia. Spre exemplu, ghidul intern de moderare a conținutului TikTok pentru alegerile parlamentare din Polonia din 2023 a fost destul de similar cu cele din Slovacia.

Alegerile din Slovacia, începutul

Alegerile din Slovacia au fost doar începutul. În perioada 2023 – 2025, Comisia Europeană a colaborat cu platformele și le-a presat să cenzureze agresiv conținutul înaintea alegerilor naționale și din Republica Moldova, Olanda, Franța, Irlanda și România.

În cadrul alegerilor parlamentare din 2023 și 2025 din Olanda, Comisia Europeană a încurajat platformele de socializare să cenzureze conținut suplimentar. Înaintea scrutinului din 2023, Comisia a organizat o întâlnire cu oficialii TikTok „pentru a discuta [evaluarea riscurilor și măsurile de atenuare pentru alegerile naționale olandeze]”, inclusiv „măsuri de atenuare a riscului de dezinformare/informare eronată pentru aceste alegeri specifice”. Această întâlnire a oferit Comisiei Europene un forum pentru a exercita presiuni de cenzură asupra platformei, se menționează în raportul întocmit de americani. Înainte de aceste alegeri, Comisia Europeană a desemnat Ministerul de Interne olandez ca „semnalizator de încredere” îndreptățit să formuleze cereri de cenzură prioritare.

Alegerile din Irlanda, scrutin cu miză mare

Majoritatea platformelor importante au sediul european în Dublin, ceea ce face ca rezultatul alegerilor din Irlanda să fie deosebit de important pentru agenda Comisiei Europene, se menționează în raportul Washingtonului. Din același motiv, autoritatea de reglementare a mass-media din Irlanda, Coimisiún na Meán, este una dintre cele mai puternice din lume. Atât Comisia, cât și autoritatea de reglementare irlandeză au colaborat cu platformele înaintea alegerilor parlamentare din 2024 și a alegerilor prezidențiale din 2025 din Irlanda, iar oficialii irlandezi au menționat că „colaborează îndeaproape cu Comisia în aplicarea DSA”.

Recomandările autorului:

Saif al-Islam Gaddafi, fiul fostului lider al Libiei, a fost împușcat mortal. A fost mult timp cea mai temută persoană din țară, după tatăl său

UE pregătește un parteneriat cu SUA în domeniul mineralelor critice, pentru a reduce dependența de China

Discuție de ultimă oră între Donald Trump și președintele chinez, Xi Jinping. Care au fost crizele abordate de cei doi șefi de stat