Meci de box între Guvern și Magistratură. Când doi se bat, al treilea cade lat: Justițiabilul

Două puteri, executivă și legislativă, se află azi pe poziții antagonice din cauza reformei în Justiție legată de pensiile magistraților, de proiectul inițiat de Guvern. Pe de o parte, Executivul, ținând cont de criza economico-financiară în care se află țara acum, după ce ani în șir s-au tocat bani din împrumuturi externe inclusiv pentru măsuri populiste și s-a cheltuit mai mult decât s-a produs, zice acuma “STOP” pensiilor prea mari ale magistraților față de restul muritorilor.

Pe de altă parte, magistrații s-au azvârlit în această luptă a păstrării privilegiilor câștigate în timp prin manevre politicianiste, legislative, care au dus, iată, la un conflict deschis în care victimele sunt justițiabilii.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Magistrații spun și ei “STOP” lipsei de respect și desconsiderării cu care consideră că sunt tratați de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Și mai spun ceva, că modificările făcute cu privire la salariile și pensiile lor (Legea 282/2023), au primit girul Comisiei Europene. Voi lămuri și asta în rândurile ce urmează. Să privim la “piesele” aflate în joc.

La ora actuală, dacă magistrații au o vechime de cel puțin 25 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înaintea pensionării, dar cuantumul net nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Atenție, însă, când e vorba de venitul net, se înțelege indemnizație plus sporuri. Așadar, pe bună dreptate, oricine se poate întreba de ce aceste sporuri sunt luate în considerare la calculul pensiei magistraților, când ele țin, exclusiv, de perioada de activitate? Poate că acest lucru ar fi trebuit îndreptat, modificat și nu cred că ar fi generat reacția de azi a judecătorilor și procurorilor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat aseară la Antena3 că pachetul de măsuri referitoare la pensiile magistraților corectează două dintre cele „trei aspecte de fond care trebuie rezolvate” în sistem, problema pensionării „foarte rapide” și nivelul pensiei.

Și a mai spus că pensionarea „foarte rapidă” a magistraților este „o nedreptate” pe care pachetul de măsuri vine să o corecteze. De acord, dar cu niște observații. Pensionarea lor este posibilă la 48-50 de ani. Și s-a întâmplat asta mai ales în perioadele în care s-au ivit situații identice cu cea de azi, când instabilitatea legislativă i-a făcut să plece cât mai repede din sistem pentru a fi siguri că, odată ce au depus cererea la Casa de Pensii, un drept câștigat nu mai poate fi luat vreodată înapoi. A fost „instinct de conservare”.

Așa s-a ajuns ca Justiția să sufere de lipsă de personal și să se plângă de un volum de muncă supraîncărcat, de stres major și boli profesionale. Cine e de vină? Decidenții, care au jucat ani de zile alba-neagra, generând o legislație de proastă calitate.

Continuând cu observațiile pe acest subiect, trebuie să amintesc că magistrații nu sunt singurii beneficiari ai unei vârste fragede de pensionare. De multe ori, ieșirea la pensie a multor cadre din Ministerul de Interne, a fost mai rapidă. Se știu cazuri de polițiști pensionați la 44-45 de ani, s-au pensionat anticipat sau apt limitat (aici vorbim de militarii din instituție). Dovadă că puteau munci în continuare, mulți dintre ei s-au angajat, de cele mai multe ori, tot la stat și au continuat să ia și pensie și salariu atât încât unii să ajungă la cuantumul pensiei medii de 16.000 lei a unui magistrat.

Sigur că, dacă revenim la pensiile procurorilor și judecătorilor, nu trebuie să uităm că, în ierarhia magistraturii, nu toți se pensionează având grad de Înaltă Curte, așa cum nu toți polițiștii sunt generali sau ajung în funcții care bat gradul când ies la pensie. La ora actuală, polițiștii și militarii din MAI, când ies la pensie au posibilitatea să aleagă ca bază de calcul 15 luni consecutive din ultimii cinci ani. Excepție, polițiști și militarii care la data de 31.12.2023 îndeplineau condițiile de pensionare, dar au rămas în activitate, au posibilitatea ca până la 31.12.2028 să iasă la pensie alegând ca bază de calcul 6 luni consecutive din ultimii cinci ani.

În acest context, magistrații sunt îndreptățiți să sară la gâtul Executivului și să spună că “nu e normal ca alții să rămână la bal, și alții să meargă la spital”. Și nici să creadă pe cuvânt Guvernul că urmează să modifice și alte pensii de serviciu care conferă așa-numite privilegii.

Încrederea în Justiție a intrat la apă! Motive

Tabloul generat de măsurile pe care Guvernul vrea și trebuie să le ia este, pe alocuri, grotesc. Și generează și comentarii dintre cele mai grosolane, greu de digerat de către magistrați. Însă, eu cred că tocmai pentru că sunt magistrați și și-au asumat și aceste riscuri, trebuie să nu se lase copleșiți de mesajele injurioase care vin din partea unora și altora. Le spun că asta se întâmplă în fiecare zi, pentru că trăim într-o țară în care Justiția a avut și încă mai are bubele ei nevindecate.

În care au existat erori de judecată nerezolvate și nevinovați care au stat prin pușcării ca să fie, ulterior achitați tot de judecători, dar alții decât cei care i-au condamnat, însă prețul nedreptăților nu a fost niciodată plătit, pe măsură, cu adevărat.

De aceea, încrederea în Justiție a scăzut foarte mult. De aceea, din păcate, oamenii au ajuns să generalizeze. În ochii justițiabilului, toți magistrații sunt o apă și-un pământ, toți sunt incompetenți sau corupți. Deși nu este așa. În toate domeniile, numărul profesioniștilor, al celor corecți, e mai mare decât cel al netrebnicilor, cu siguranță. Altfel ne duceam dracului de mult…

Dar ce urmează? Și cum e cu separația puterilor în stat?

Întrebat despre posibilitatea de a fi respins de Curtea Constituțională a României (CCR) proiectul privind pensiile magistraților, premierul a spus că Guvernul încearcă să pregătească „acest pachet cât mai bine posibil, ținând cont de deciziile pe care Curtea Constituțională le-a emis în acest domeniu de-a lungul anilor, și nu sunt puține”.

„Acest pachet se referă la ceea ce se întâmplă în viitor, deci el se referă la pensiile care vor intra în plată după data intrării în vigoare acestui proiect de lege, și eu sper că, respectând toate deciziile Curții și respectând legislația, argumentând cât mai bine, acest pachet are șanse mari să treacă de Curtea Constituțională (…) Vă dați seama că, dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți, alte acumulări, care sunt adunate, pentru că aceste dezechilibre legate de pensionări nu sunt doar în acest sistem, sunt și în alte sisteme. Avem, de exemplu, Ministerul de Interne, serviciile de informații, care și aici există reglementări care înseamnă pensionări prea rapide, înseamnă dezechilibre în raportul dintre pensie și salariu, și, deci această corecție este un cap de pod și ea trebuie extinsă și în celelalte zone”, a declarat Ilie Bolojan.

Magistrații nu cred. Ei spun că astfel de modificări, dacă se vor a fi făcute, trebuie să se dezbată proiectele respective în același timp, nu segmentat, și să se ajungă și la un consens cu toate aceste categorii profesionale. Judecătorii spun și altceva, mai important. Mai interesant. Că ei reprezintă una dintre cele trei puteri în stat spre deosebire de alte categorii “privilegiate”, că independența sistemului judiciar este esențială pentru ideea de separare a puterilor în stat și că ceea ce se întâmplă acum este demagogie politică. Cu alte cuvinte, politicienilor li se spune că autoritatea judecătorească este mai puternică decât celelalte două puteri. Ceea ce nu e adevărat.

Când discutăm despre separația puterilor în stat, fiecare ramură a puterii participă la funcţionarea celeilalte printr-un sistem de control şi echilibrare reciprocă a puterilor în stat. Poate puterea judecătorească să sancționeze celelalte două puteri? Da. Invers se poate? Eu zic că nu. Pentru că privim la ceea ce se întâmplă acum, în acest meci de box în care se dispută centura neagră între Magistratură și Executiv. CCR e, deocamdată, pe post de arbitru, iar Legislativul e spectator. Tot deocamdată.

Greva mascată

Magistrații nu vor să renunțe la suspendarea activității până ce Guvernul nu retrage proiectul prin care se dorește modificarea pensiilor magistraților și a vârstei lor de pensionare. Multe instanțe și parchete au suspendat activitatea. Am mai vizionat, nu demult, filmul ăsta, în 2023, când premier era Marcel Ciolacu și șeful Senatului era Nicolae Ciucă.

Această suspendare a activității este, de fapt, o grevă mascată. Și atunci, ca și acum. S-au amânat dosare pe termen nelimitat, cu excepția celor urgente. În 2023, marea supărare era pe mărirea vârstei de pensionare. Chiar CSM a îndemnat atunci la revoltă. Pe fond, ceea ce au făcut atunci magistrații, ca și acum, poate fi considerată grevă. Iar lor le e interzis prin lege să facă grevă. Dar cine să constate ilegalitatea? Ar fi nevoie de o instanță. Vedeți cumva vreo instanță care să tranșeze această situație și să declare protestul lor, al magistraților, ilegal? Eu nu. Iată de ce puterea judecătorească demonstrează că e mai putere ca celelalte două. Iar dacă la CCR proiectul lui Bolojan va pica, cum va înghiți Comisia Europeană “broasca” asta?

Degeaba zic magistrații acuma că legea lor de pensionare actuală a fost agreată de Comisia Europeană, pentru că între timp lucrurile s-au mai schimbat. La finele lui 2024, Comisia a activat procedura de suspendare a plăților pe jaloanele restante și a făcut plăți parțiale pe cele finalizate cu succes.

Tot atunci, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă. Acest jalon s-a adăugat altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute. Așa că… dacă Bolojan nu va reuși să impună, într-un final, proiectul de lege cu modificările aduse la pensia magistraților și vârsta lor de pensionare, cum se va descurca România la Comisia Europeană?

Cine suferă în urma acestui meci în care se pocnesc cap în cap două puteri ale statului? Justițiabilul. Fie el persoană fizică sau juridică. Cel care așteaptă să i se judece cauza, cel care vrea să i se facă dreptate, cel care are prejudicii de încasat etc…

Cred că cea mai bună soluție e reluarea negocierilor. Aici nu merge faza cu ruptul pisicii-n două, pentru că nu o să mai prindă nimeni șoareci, și șoarecii vor roade țara din temelii mai devreme sau mai târziu!

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Urmează perioada marilor DOSARE EXPLOZIVE la DNA! Ce secrete păstrează șeful Anticorupției, Marius Voineag
• Dezvăluiri ALARMANTE despre pensionările masive ale magistraților. Jumătate din Curtea de Apel București ar putea rămâne goală! ”Va scădea calitatea”