Dezvăluiri ALARMANTE despre pensionările masive ale magistraților. Jumătate din Curtea de Apel București ar putea rămâne goală! ”Va scădea calitatea”

Corpul magistraților se opune modificărilor pe care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan vrea să le impună ca necesitate pentru perioada de criză economico-financiară pe care o traversează România la acest moment. Problemele sistemului sunt evidențiate în mai toate luările de poziție ale reprezentanților Justiției, sunt reale și nu au fost soluționate de mult timp. În interviul acordat pentru Gândul Exclusiv, președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, a atras atenția asupra acestor lipsuri majore care pun presiune pe activitatea magistraților.

Președintele Curții de Apel București a explicat care sunt nemulțumirile puterii judecătorești generate de atitudinea politicienilor și a transmis câteva avertismente. Printre ele, cel al depopulării instanțelor de magistrați care nu vor mai dori să rămână în sistem și vor solicita pensionare. Iar numărul lor nu e deloc mic. Liana Arsenie a dezvăluit și câți magistrați pot pleca în viitorul apropiat, lăsând Curtea de Apel într-o stare de colaps.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Pe lângă magistrații aflați în poziția de a ieși din sistem prin pensionare, există și judecători detașați “pentru a servi nevoilor instituțiilor din sistemul judiciar”, afirmă președintele Curții de Apel București.

“Sunt mai mult de 10 magistrați, dar servesc exclusiv nevoilor specifice ale instituțiilor din sistemul judiciar. Din altă parte nu știu dacă s-ar putea umple acest gol sau cât timp ar trebui să pregătești persoane pe care să le selectezi în alte domenii de activitate pe acest domeniu de nișă, pentru că magistratura este un domeniu de nișă și sunt probleme specifice acestui domeniu”.

“Excepții” de judecători care sunt în activitate și la 67 de ani

Președintele Curții de Apel București (CAB) consideră că unele probleme ar putea fi rezolvate dacă s-ar reforma și Institutul Național al Magistraturii.

“Să se reformeze Institutul Național al Magistraturii, să se regândească schemele de personal, care sunt subdimensionate de ani de zile. Și judecători, și procurori, și personl auxiliar – nu vorbesc de asistenții de judecător -, la fel, sunt subdimensionate față de volumul de activitate. Am văzut în spațiu public că suntem comparați cu judecătorii din Germania care se pensionează la 67 de ani. Departe de mine gândul de a ieși prea repede la pensie, pentru că nu mă văd făcând altceva decât magistratură. Este prima și probabil ultima mea dragoste, ca a multora dintre colegii mei, ca a majorității colegilor mei. Colega mea de complet cred că are 67 de ani. Mai avem încă o colegă în cadrul Curții care este, la fel, la aceeași vârstă și nu găsesc de cuviință să se pensioneze ceilalți.

Această profesie este una care consumă, este o profesie de credință, este o profesie care nu poate fi exercitată decât din pasiune. Și vă spun de ce. Ca să accezi la Institutul Național al Magistraturii, condițiile sunt draconice. Acum s-au mai îmbunătățit condițiile, dar nu în sens favorabil. Era o concurență, cel puțin în anul în care eu am dat, cred că de 20 de candidați pe un loc, niciunul dintre colegii mei n-a intrat sau foarte puțini au intrat la prima încercare. Presupune un an, doi, trei de studiu intens, pentru că media minimă de admitere era opt. Când eu am picat cu 74 de puncte în anul precedent, am fost slab pregătită față de momentul în care am intrat, am depășit acest prag de 80 la proba eliminatorie. Și atunci, din punct de vedere al pregătirii academic, se făcea o selecție din rândul elitelor facultăților de drept.

În momentul de față, magistratura nu mai este o opțiune pentru elitele facultăților de drept. Cred că media eliminatorie a scăzut la șase. Nu mai este o opțiune din cauza acestor atacuri, acestei consecvențe în a discredita magistratura. Instabilitate, consecvență în discreditarea magistraturii, ridiculizarea, stigmatizarea. Dar este o problemă de opțiune dacă vrei să intri într-un asemenea sistem. Din păcate, pare că această instabilitate afectează și vocația, și deschiderea absolvenților de facultăți de drept către această profesie care îți consumă tot timpul”, a spus judecătoarea Liana Arsenie.

Pensia magistratului depinde de decidenții politici

Pensia medie în România este de circa 2.400 de lei. Afirmația președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, care a susținut că 11.000 de lei este o pensie mică, a fost considerată o insultă la adresa cetățenilor. Ce spune președintele Curții de Apel București despre pensia de 11.000 de lei?

“Nu mi se pare nici mică, nici mare. Nu știu dacă trebuie să fie 11.000, nu știu dacă trebuie să fie 15.000, dacă trebuie să fie 20.000, dacă trebuie să fie 3.000. Depinde de voința decidenților politici și de părerea și de viziunea pe care o au cu privire la locul pe care sistemul judiciar, pe care puterea judecătorească trebuie să-l ocupe în arhitectura statală. Și de pensii în acord cu jurisprudența Curții Europene, cu jurisprudența internațională, care spune că pensia trebuie să fie cât mai aproape de salariu. De salariu pe care îl are în plan. Salariul la tot sensul. Noțiunea este la tot sensul.

De ce am ajuns la salariu plus sporuri? Datorită acestei inconsecvențe și inadvertențe legislative pe care nimeni din celelalte două puteri n-a fost interesat de-a lungul timpului să le reglementeze. Este ușor să plaseze acum răspunderea la sistemul judiciar, pentru că este singurul care n-a avut opțiune. A trebuit să judece atunci când o persoană a formulat o cerere de chemare în judecată.

Independența magistratului, cum am spus, este o cauză a trei elemente – pregătire profesională înaltă și dreptul la a avea posibilitatea să te pregătești constant, pentru că e o profesie în continuă schimbare, într-o dinamică continua. Legislația este în continuă schimbare și atunci magistratul trebuie să aibă posibilitatea fizică, să studieze, să se perfecționeze. Presupune nivelul de elevație spirituală, pentru că trebuie să te poți pune în locul oamenilor, ca să poți să-i înțelegi. Și trebuie, da, și această componentă financiară, pentru ca tu să nu vii cu problemele tale de acasă, să le suprapui peste problemele oamenilor, pentru că atunci nu mai poți să ai un act de justiție obiectiv, imparțial și echilibrat în spațiul public.

S-a creat impresia aceasta falsă că magistratul vrea doar salarii. Nu, nu vrea doar salarii și nu vrea doar pensie. Vrea să nu se golească de conținut statutul de putere în stat”.

“Va scădea fundamental calitatea actului de justiție”

În interviul pentru Gândul Exclusiv, președintele Curții de Apel București a tras un semnal de alarmă legat de numărul judecătorilor care ar putea ieși la pensie la finele acestui an și începutul anului 2026. Cine va umple acest gol?

“La nivelul Curții de Apel, din ultima statistică, cred că este un procent spre jumătate din magistrați în viitorul apropiat, sfârșitul anului 2025, începutul anului 2026. Să ne spună puterea executivă și legislativă ce ar trebui să punem în loc dacă în structura actuală nu suntem performanți.

Va scădea fundamental calitatea actului de justiție. Se vor prelungi termenele, pentru că, așa cum am mai spus, se vor și prescrie, pentru că magistrații sunt oameni, posibilitățile de a decela, de a analiza, de a sintetiza atâta informație sunt limitate la condiția umană. Oricât de mult am dori să fim, oricât de performanți, nu avem cum să ne depășim condiția umană. Probabil că se vor îmbunătăți condițiile de muncă, nu vom mai sta atât de mulți în birou, dar volumul de activitate se va împărți la acei puțini care vor rămâne. Și vă spuneam de situația Tribunalului Ilfov, care este dramatică. (…)

Calitatea actului de justiție suferă, evident, pentru că pe un volum de activitate foarte mare, judecătorul nu are timp să se pregătească. Apropo de vârsta de pensionare din Germania, de 67 de ani, un vicepreședinte de Curte de Apel își completează norma cu trei sau patru ședințe pe an, fiecare ședință având trei sau patru dosare. Judecătorul din Germania are posibilitatea să se perfecționeze profesional, are posibilitatea să împărtășească experiența sa colegilor din institutele de formare a magistraților, are posibilitatea să se aplece cu toată atenția și cu toată grija pe problemele societății. Are posibilitatea să restabilească echilibrele fără presiune”, a spus președintele Curții de Apel București.

”Ni se reproșează că justiția nu stopează infracționalitatea. N-avem cum să suplinim cei șapte ani de acasă. Boxele vor fi din ce în ce mai pline”

Cauzele care au dus la această situație sunt vechi și continuă să producă efecte dezastruoase pentru sistemul judiciar, iar cea mai cunoscută este legată de legislație, de lipsa predictibilității și a stabilității legislative.

“Este problema României. Legislație nedocumentată suficient, nearmonizată, normele care se  succed și apar tot felul de situații inedite pe care judecătorii trebuie să le soluționeze. Și apoi tot judecătorul este de vină. De vină suntem cu toții. Pentru că și din rândul magistraților, aș vrea să nu generalizăm, dar vorbeam despre acele derapaje. Nu vreau să generalizăm, dar de vină suntem cu toții, pentru că suntem legați cumva în serie, nu în paralel. Toată societatea. Nu putem să funcționăm fără femei de serviciu, fără vidanjor, fără medic, nu putem.

Dacă vrei să distrugi o societate, distrugi cultura. Mă uitam pe spațiile media, pe la comentarii. Știți, am citit de foarte mult timp o replică: «dacă vrei să-l recunoști, un nobil englez mănâncă și singur la masă cu furculiță și cuțit, sub această umbrelă a anonimatului‘. Pe mine m-a șocat grobianismul, promiscuitatea și decadența la care am ajuns, ceea ce înseamnă că cei șapte ani de acasă ne lipsesc fundamental și că undeva politicile publice în domeniul educației sunt falimentare.

Ni se reproșează că justiția nu stopează infracționalitatea. N-avem cum să suplinim cei șapte ani de acasă. Boxele vor fi din ce în ce mai pline, pentru că suntem legați în lanț unii de ceilalți.

Noi tragem acum un semnal de alarmă. Poate că nu trebuie să mai căutăm vinovați și să fie un punct zero de la care să pornim cu toții, să vedem cum putem să construim. Dacă am reușit totuși un sistem de justiție să fie oarecum performant, pentru că este un sistem performant, selecția am făcut-o din elitele facultăților de drept (…).

Chiar dacă unii dintre decidenții politici contestă managementul de la nivelul instanțelor și parchetelor, contestațiile trebuie să fie fundamentate. Managementul instanțelor este acum acordat cu principiile de management specifice fiecărei organizații. Criteriile de promovare sunt în acord cu ceea ce are nevoie un magistrat. Noi nu mai avem nevoie de teste teoretice, pentru că am epuizat această etapă. Am admis la magistratură. Problema este cum punem în practică? Care este disponibilitatea noastră pentru lucru în echipă? Cum avem abilitatea de a ne apleca asupra oamenilor? Să știți că empatia nu o verifică nimeni sau se verifică prin teste, dar foarte puțin”, a mai spus judecătoarea Liana Arsenie.

Viața de familie a unui judecător

Președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, a povestit, în finalul interviului, care este viața de familie a unui judecător, cum e să fii magistrat, manager de instanță, dar și soție și mamă.

“Cu foarte mare greutate și cu restricții majore și pentru cei de acasă. Eu am două fetițe, una de 15 ani, una de 13 ani, și îmi reproșează că eu niciodată n-am timp și că tot timpul sunt ocupată. Și mi-a spus cea mare într-o zi: «Știi cum ești tu când ajungi acasă?» S-a pus în canapea, și-a pus ochelarii la ochi, a început (să se uite – n.r.) pe telefon. Așa mă văd copiii mei pe mine, pentru că problemele nu se termină la finalul programului. Magistratul nu are program de 8 ore. Îmi trimiteau mesaje când învățam pentru funcția de președinte de curte. Îmi trimiteau hârtii pe sub ușă, că mă încuiam în cameră și îmi trimiteau hârtii: «Mami, te iubim». Aceasta este viața unui magistrat pe care nu o vede nimeni.

Lumea trebuie să înțeleagă că nu suntem privilegiați, suntem dintre oameni. (…) Mulți nu au nici familii, pentru că au trebuit să își dedice toată viața. Avem și noi, la Curtea de Apel, colegi care nu au familii, pentru că și-au dedicat viața studiului. Atât de drastice au fost condițiile de admitere în această profesie și de promovare, încât nu și-au mai putut dedica timp și familiei”, a mai spus judecătoarea Liana Arsenie.

“Nu e deloc ușor să-ți fie rușine să spui că ești un judecător, pentru că lumea te va stigmatiza, că ești un abuziv și un privilegiat”

Întrebată dacă în ultima perioadă au fost cazuri în care un coleg judecător a venit să se plângă că nu mai poate lucra din cauza extenuării, judecătoarea Liana Arsenie a făcut o declarație care poate constitui un alt mare semnal de alarmă pentru toți factorii decidenți:

“Avem nenumărați colegi care nu mai pot. Colegii care au plecat la pensie sunt colegi care au spus «nu se mai poate, până aici!». În societatea românească avem tendința de a împărți lucrurile în alb și negru, de a face judecăți de valoare. Am judecat la un moment dat în materie penală un caz cu prostituție, proxenetism, o puștoaică de 18 ani era traficată de mamă și de frate de la 14 ani. Era un mod de viață și m-am gândit atunci, apropo de stigmatizare, de cât de buni sau de răi suntem, de împărțire, de polarizare, de clivajul acesta major în societate, ce șanse aș fi avut eu să fiu astăzi în fața dumneavoastră dacă mă nășteam într-o astfel de familie? (…)

Vă mulțumesc pentru ocazia pe care ne-ați dat-o să arătăm oamenilor că suntem oameni și suntem aici pentru ei, că ne străduim. Dar dincolo de motivația intrinsecă și de nevoia de a performa a unui magistrat, sunt atât de multe alte elemente care perturbă vocația și drumului magistrat, cum sunt presiunile media, cum sunt schimbările legislative, cum e stigmatizarea… Nu e deloc ușor să-ți fie rușine să spui că ești un judecător, pentru că lumea te va stigmatiza, că ești un abuziv și un privilegiat, când tu știi foarte bine care este volumul de muncă, dedicația, devotamentul și sacrificiile pe care le faci, nu ai nevoie de recompensă. O faci pentru că aceasta îți este profesia!”, a conchis președintele Curții de Apel București.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• Exod uriaș al magistraților către pensie. “Suntem zilnic sub ASALT, vinovatul de serviciu pentru pasivitatea celorlalte puteri în stat”
• Urmează perioada marilor DOSARE EXPLOZIVE la DNA! Ce secrete păstrează șeful Anticorupției, Marius Voineag
• Proiectul privind pensiile speciale a SCANDALIZAT magistrații: „Noi suntem 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, chiar nu interesează?”
• Fostul procuror care a avut pe mână dosarul Revoluției spune de ce s-a PENSIONAT după 26 de ani. ”Statul a plătit un magistrat pentru munca a doi”
• Magistrații se înghesuie la PENSIONARE. Ce decizie au luat 31 de judecători din Timiș, Arad și Caraș-Severin. Alertă în justiție!
• Procurorul militar Bogdan Pîrlog dă de pământ cu proiectul privind pensiile magistraților. Mesaj dur, după întâlnirea cu Bolojan: „Praf în ochi”