4 decembrie. După declasificarea documentelor CSAT, toate „tunurile” sunt puse pe Georgescu. SRI, SIE și MAI, informații despre o campanie controversată pe TikTok, iar din scenariu nu lipsește Rusia. Declarația transmisă de Ambasada SUA în România

Victoria lui Călin Georgescu în turul întâi al alegerilor prezidențiale – desfășurat în data de 24 noiembrie 2024 – a fost confirmată de Curtea Constituțională a României. Candidatul independent suveranist urma să se confrunte în turul al doilea al prezidențialelor, programat pentru data de 8 decembrie 2024, cu Elena Lasconi. 

Se anunța o finală „încinsă”, iar tensiunea căpăta accente dramatice. România aștepta cu sufletul la gură desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe pre președintele Klaus Iohannis o convocase în data de 28 noiembrie 2024.

Accentul s-a pus pe interferențele străine în procesul electoral și pe atacur cibernetice care ar fi „lovit” România, însă decizia CCR de validare a primului tur al alegerilor – după ce fusese decisă și renumărarea voturilor, într-o primă fază – aducea în prim-plan constatarea că totul a decurs în limite normale.

Tocmai de aceea, ziua de 4 decembrie 2024 avea să fie una extrem de importantă, iar Gândul prezintă – cronologic – evenimentele care s-au desfășurat în România după primul tur al alegerilor prezidențiale și care au culminat, în data de 6 decembrie 2024, cu anularea alegerilor, decisă tot de Curtea Constituțională a României.

Tensiunea pe scena politică și în țară crește progresiv, de la zi la zi

• 25 noiembrie. Rezultatele finale după primul tur al alegerilor prezidențiale provoacă un șoc în România și în străinătate. Georgescu și Lasconi sunt declarați câștigători, iar Marcel Ciolacu pleacă de la șefia PSD. Klaus Iohannis anunță că nu au fost ingerințe în alegeri.
• 26 noiembrie. Joc pe contre între câștigătorii surpriză ai primului tur al alegerilor prezidențiale. Lasconi vrea o alianță pro-NATO și pro-UE în lupta cu „admiratorul lui Putin”, Georgescu reacționează: „Se cere poporului român să intre în războiul din Ucraina”.
• 27 noiembrie. Scandalul „TikTok” continuă. După ce a spus că nu a primit informări de la serviciile secrete despre promovarea lui Georgescu în online, președintele Iohannis mută surprinzător și convoacă CSAT. AEP publică sumele cheltuite de prezidențiabili în campanie, iar doi candidați contestă la CCR rezultatul primului tur al alegerilor.
• 28 noiembrie. CCR decide renumărarea voturilor din primul tur al prezidențialelor, CSAT vorbește de „atacuri cibernetice” care ar fi influențat alegerile, STS neagă, iar AEP sesizează Parchetul în legătură cu campania lui Georgescu.
• 29 noiembrie. Românii se pregătesc de „hora parlamentarelor”, CCR amână validarea rezultatelor din primul tur de scrutin, iar Ciolacu anunță că se retrage din cursa pentru Cotroceni dacă alegerile prezidențiale sunt reluate.
• 30 noiembrie. Zi de tranziție, alegerile parlamentare bat la ușă. AEP anunță încheierea campaniei electorale, CAB decide excluderea observatorilor independenți de la procesul de renumărare a voturilor, Lasconi îl ironizează pe Iohannis.
• 1 decembrie. Liniștea dinaintea furtunii. De Ziua Națională a României, românii au votat pentru „parlamentare”. PSD ia caimacul, dar AUR dă lovitura și devansează PNL și USR. Stand-by în scandalul „renumărarea voturilor” din turul întâi al alegerilor prezidențiale.
• 2 decembrie. „Suveraniștii” jubilează, Curtea Constituțională validează primul tur al alegerilor prezidențiale. Călin Georgescu și Elena Lasconi sunt, oficial, finaliști în turul al doilea.
• 3 decembrie. Începe numărătoarea inversă după decizia CCR de validare a primului tur al alegerilor prezidențiale. România se pregătește pentru turul al doilea și așteaptă desecretizarea documentelor CSAT.

4 decembrie 2024. CSAT declasifică documente legate de campania lui Călin Georgescu pe TikTok. SRI: „Campanie coordonată de creștere a popularității”

În data de 4 decembrie 2024, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat în care s-a specificat că „președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”.

În același comunicat de presă s-a specificat – acesta a fost un prim pas către anularea alegerilor –  „Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT”.

Potrivit documentelor declasificate, SRI a precizat că ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%. (mai multe detalii AICI)

• Activitatea de promovare masivă ar fi presupus o campanie pe TikTok prin intermediul mai multor conturi coordonare care au publicat conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare, cât și prin promovare plătită, susținea SRI.
• În documentul declasificat se preciza că 797 de conturi din această rețea de susținere ar fi fost create încă din anul 2016. (informații detaliate AICI)
• Reprezentanții SRI au mai specificat că Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie, respectiv că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia. Totuși, informațiile obținute de SRI ar fi devoalat implicarea contului Tik Tok ”bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdasn Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu, așa după cum Gândul a dezvăluit, în premieră AICI.

4 decembrie 2024.  SIE: „România este o țintă pentru acțiuni hibride ruse”

Pe de altă parte, potrivit Serviciului de Informații Externe, în scenariul controversat al alegerilor prezidențiale din anul 2024 – turul întâi – ar fi apărut și Federația Rusă.

Potrivit SIE, „România este o țintă pentru acțiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații și sabotaje” și că este „percepută de centrii de decizie de la Moscova drept stat inamic”.

„Analiza modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 evidențiază o abordare indirectă prin prisma apartenenței la NATO/UE și în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei și R. Moldova, referirile fiind declanșate de evoluții pe aceste problematici și o abordare directă, prin operațiuni informaționale în contextul creșterii amenințărilor României la adresa securității Rusiei pe fondul expansiunii NATO pe flancul estic, încălcării spațiului aerian național de drone ruse și dezinformări”, preciza SIE, conform documentelor declasificate din ședința CSAT. (informații detaliate AICI)

4 decembrie 2o24. MAI: „Tipar similar la nivelul Ucrainei înaintea agresiunii Rusiei”

În aceeași notă au fost și informațiile furnizate de Ministerul de Interne, potrivit documentelor declasificate.

Din Nota de informare a Ministerului Afacerilor Interne reieșea că a fost identificat „un tipar acțional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă”.

„În urma analizei spațiului informațional, raportat la lecțiile învățate la nivelul altor state, a fost identificat un tipar acțional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională Echilibru și Verticalitate este identică cu campania Frate lângă Frate derulată de Federația Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”, se arăta în Nota de informare a MAI.

În document se arata și că – începând cu luna noiembrie a anului 2024 – un număr de peste 100 de influenceri (care aveau, în total, peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuși unei „acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat”.

„Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promopvarea unor narative proruse, antisemite, antiNATO sau împotriva Ucrainei”, se mai menționa în Nota de informare a MAI. (mai multe detalii AICI)

4 decembrie 2024. Ambasada SUA în România: „Informațiile menționate în raportul CSAT ar trebui să fie pe deplin investigate”

În aceeași zi – 4 decembrie 2024 – Ambasada SUA în România publică o declarație în care Matthew Miller – purtător de cuvânt al Departamentului de Stat – transmite că alegerile prezidențiale din țara noastră au fost „urmărite îndeaproape”.

Raportul CSAT este etichetat drept „îngrijorător”, în contextul în care degete acuzatoare au fost îndreptate către Rusia. Ambasada SUA în România cere o investigație „deplină” pentru ca „integritatea procesului electoral din România” să fie asigurată.

„Am urmărit îndeaproape alegerile din România. Este alegerea poporului român pe cine votează, iar Statele Unite nu interferează cu această alegere sau cu acest proces.

• Suntem îngrijorați de raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România.
• Informațiile menționate în raport ar trebui să fie pe deplin investigate pentru a asigura integritatea procesului electoral din România.

• Statele Unite apreciază contribuțiile României ca aliat puternic în NATO și partener în Uniunea Europeană.
• Progresul României de ancorare în comunitatea transatlantică, câștigat cu greu, nu poate fi întors de actori străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de alianțele sale occidentale.
• Orice astfel de schimbare ar avea un impact negativ serios asupra cooperării SUA cu România în domeniul securității, în timp ce o decizie de restricționare a investițiilor străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România.

Printr-un parteneriat de durată, am făcut progrese importante în cooperarea în domeniul apărării și în parteneriatul nostru economic și am făcut pași în vederea eliminării vizelor. Vom continua să lucrăm împreună pentru a menține securitatea națiunilor noastre și prosperitatea și bunăstarea cetățenilor noștri”, s-a menționat în declarația publicată de Ambasada SUA în România.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Donald Trump a anulat toate actele semnate de Joe Biden cu Autopen. Mii de grațieri sunt în pericol: de la familia Biden, Armată, până la Fauci
• 1 Decembrie 2025, ziua în care „România Onestă” a sfidat „România Reală.” În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă. Sociolog: „Ne-a arătat exact această divizare a societății”
• Criminalul fugar Emil Gânj își abuza sexual victima și filma scenele cu telefonul mobil. Imaginile au fost descoperite la percheziția informatică
• Scandalos! Nicușor Dan joacă într-un clip electoral alături de Cătălin Drulă. Scena a fost filmată chiar de Ziua Națională, în Palatul Cotroceni. Președintele și candidatul USR îi atacă pe Baluță și Ciucu
• Lungul șir de minciuni care a dus la dezastrul Crizei Apei, în imagini video. Diana Buzoianu spunea, în urmă cu două săptămâni, că „nu există niciun risc” pentru populație din cauza barajului Paltinu. Apoi a spus că „riscurile existau, dar nu erau comunicate”. Acum s-a aflat că riscurile au fost comunicate