Cum răspunde Miruță criticilor venite din industria de apărare și celor care au susținut că acordarea contractelor SAFE s-a făcut netransparent

Ministerul Apărării Naționale condiționează alocările pentru înzestrare, care reprezintă 40% din bugetul total de 10 miliarde de euro, de producția pe teritoriul României. Strategia vizează parteneriate industriale obligatorii, printre care fabricarea de drone, în colaborare cu Ucraina, cu menținerea controlului software-ului în cadrul armatei, dar și producția de muniție la UM Sadu sau condiționarea contractelor cu Rheinmetall de construirea a patru nave militare la Șantierul Naval 2 Mai Mangalia. Declarațiile aparțin ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, la podcastul Frontier Defense, de la G4Media.

 Loading ...

EXCLUSIV Cum ar putea parteneriatele cu China să revitalizeze România. Viorica Dăncilă explică pentru Gândul, după Forumul pentru Cooperare Economică România-China

18:09

FLASH NEWS Grindeanu dezvăluie cât de pregătit este PSD pentru alegerile anticipate: „Cei care încearcă să ne sape groapa vor pica ei în ea”

18:07

Din bugetul actual al Apărării, de 10 miliarde de euro, 40% sunt alocați înzestrării Armatei Române.

„Și aici sunt două elemente de noutate: unu, dimensiunea mare, record de până acum; și doi, că e pentru prima oară când sumele acestea de bani se duc condiționat de a se face coproducție în România”, a declarat Miruță, care a criticat vechiul mecanism de offset, prin care banii nu rămâneau în fabricile de profil, fapt ce a lăsat uzinele de stat în paragină.

„Un exemplu care nu este deloc metaforic: dacă se comanda ceva de 100 de milioane de euro și se aducea în țară un tir de roșii, un vagon de cereale, se considera că se îndeplinește obligația de localizare a produsului respectiv în România”, a explicat el.

„E un mare păcat și ăsta este motivul limpede pentru care cu adevărat avem copaci crescuți în fabricile de armament din România”, a adăugat Radu Miruță.

Transparența programului SAFE și contractele MApN

Radu Miruță respinge criticile privind lipsa de transparență din programul SAFE, venite în special de la reprezentanți ai companiilor din industria locală de apărare, și afirmă că fiecare proiect a fost aprobat individual în CSAT și dezbătut în Parlament.

„Chelul își pune mâna în cap și își scuză incompetența, incapacitatea și dorința de a face combinații pe spatele banilor publici. Este cel mai transparent proces care s-a derulat până acum în Armata României. Nu este o decizie care a fost luată obscur. Este o decizie care este fundamentată pe hotărârea CSAT. Este fundamentată pe votul Parlamentului, după dezbaterea fiecărui detaliu”, a afirmat invitatul.

Miruță a adăugat că a existat dezbatere pentru fiecare proiect: cât costă, cât se face în România, de când se face, care este gradul de localizare sau care este numărul de angajați.

„Niciunul dintre parlamentarii tuturor partidelor prezente acolo n-a ridicat mâna să spună: «Domnule, eu propun în loc de 60% localizare, 61% localizare, vă rog să votați». Au aprobat, unii s-au abținut, dar o majoritate mare a aprobat acele proiecte”, a continuat ministrul interimar.

Combaterea dronelor rusești și solicitarea de sprijin la NATO

„Interceptarea dronelor este un proces foarte dinamic și se bazează inclusiv pe modele statistice și scripturi care calculează niște tipare. O strategie care funcționează astăzi s-ar putea să nu mai fie eficientă mâine. În acest context dificil, România a cerut sprijin la nivel NATO pe termen scurt, după ce a demonstrat că a semnat deja contractele de achiziție, însă livrările noilor echipamente vor dura câțiva ani”, potrivit ministrului.

„N-am dat jos dronele pentru că a venit ziua de vineri și este post; am dat jos cu dronele pentru că la nivelul ministerului a existat o permanentă preocupare de a schimba câte ceva în ceea ce avem pentru a crește randamentul”, a explicat Miruță.

El se referă la faptul că, de la 24 iulie 2026, România a doborât, în trei zile, trei drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian, cu ajutorul unor avioane F-16.

„În paralel, am făcut adresă la NATO […] Apreciez, și o spun foarte deschis, că este legitim ca la nivelul Alianței să solicităm sprijin până când ne vine nouă ce-am comandat”, a mai spus acesta.

Miruță: Nu tragi într-o țintă care este în afara țării tale

Sistemele Patriot, de producție americană, sunt foarte căutate iar cererea depășește capacitatea de producție. Eficiența dovedită în Ucraina împotriva rachetelor balistice și hipersonice a determinat statele NATO și din Asia să își consolideze rapid apărarea antiaeriană. Sistemul oferă protecție împotriva amenințărilor aeriene moderne și a devenit un reper de securitate strategică.