Se încearcă ruperea AUR? Cine sunt disidenții din partidul lui George Simion care ar putea sări din tabăra „suveranistă” în cea „pro-europeană” pentru a-i vota guvernul lui Nicușor Dan

„Este nevoie de stabilitate, chiar avem probleme. E mai important decât toate, nu putem face politică pe spatele oamenilor nevoiași. În afaceri lucrurile merg foarte prost (…) Eu personal voi vota (pentru guvernul Veștea, n.r.)”. Aceasta a fost declarația care a dat speranțe reale premierului propus Adrian Veștea că va ajunge la Cotroceni. Vorbele îi aparțin lui Mohammad Murad, un membru-cheie AUR, care a deschis calea unor negocieri. De fapt, avea să fie dovada unei fisuri care se adâncește în principalul partid de opoziție din România.

George Simion: Votul e la liber!

Atunci când Adrian Veștea – al doilea premier desemnat de Nicușor Dan – a mers în Parlamentul României pentru a primi votul de încredere, a obținut doar 189 de voturi „pentru”. Îi erau necesare 233, însă cele 44 de voturi suplimentare s-au dovedit un prag imposibil de trecut. Seara de 22 iunie 2026 nu a însemnat doar eșecul lui Veștea. S-a dovedit a fi și o  „lovitură” administrată, de la tribuna parlamentului, de George Simion, liderul AUR.

CONTROVERSĂ JD Vance critică Vaticanul pe tema imigrației după ce apa Leon al XIV-lea a condamnat politicile lui Trump: „Nu sunt de acord cu această poziție”

09:19

FLASH NEWS Regulile la Bac 2026. Azi, elevii susțin proba obligatorie a profilului: matematică sau istorie

09:10

Chiar dacă, inițial, ipoteza că AUR va susține guvernul alcătuit de Veștea – după ce acesta discutase, în aceeași după-amiază, la sediul AUR, cu Simion – părea credibilă, totul s-a năruit. George Simion și-a îndemnat parlamentarii AUR să părăsească sala. Nici măcar un vot de la AUR nu a ajuns la „guvernul Veștea”.

Mutarea-surpriză a lui George Simion a demonstrat că AUR joacă în Parlamentului României nu numai o carte interesantă, ci și foarte importantă în contextul politic tensionat.

• AUR deține 90 de mandate în parlament, în urma alegerilor din 2024.
• Cele 90 de mandate sunt o miză uriașă pentru al doilea premier care va fi desemnat – încă nu se știe când – de Nicușor Dan.

George Simion, liderul AUR / Foto – Mediafax

• Numai că Nicușor Dan nu mai vrea să fie „președinte-jucător”, după rateurile „Tomac” și „Veștea”.
• Acesta le cere partidelor parlamentare să vină cu o majoritate care să susțină un nou guvern.

Deocamdată, însă, acest lucru nu s-a întâmplat. Criza politică se prelungește, au trecut 56 de zile de când Guvernul Bolojan a fost demis. Vacanța parlamentară bate la ușă, ceea ce înseamnă că, până la toamnă, interimarul va fi tot Ilie Bolojan.

Dar asta doar în cazul în care nu se întâmplă nimic pe ultima sută de metri, respectiv o înțelegere la care să ajungă, totuși, PSD, PNL, UDMR și USR.

O demisie din AUR, dar nu un șoc în Parlament. „Monolitul AUR” nu s-a fisurat

Printr-un anunț postat pe pagina de Facebook, avocata Silvia Uscov a transmis că nu mai împărtățește aceleași valori cu partidul condus de George Simion și că demisionează.

La baza acestei decizii luate de Uscov au stat două motive.

• Silvia Uscov își dorea ca AUR să voteze Guvernul Veștea.
• Silvia Uscov nu este de acord cu alegerile anticipate, idee susținută de liderul AUR.

Silvia Uscov

„Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori, deși port respect pentru câteva persoane deosebite din acest partid, și la care m-am gândit atunci când am revenit după prima tentativă de a ieși din partid pe data de 1 martie 2026”, a scris Silvia Uscov pe Facebook.

Demisia avocatei Silvia Uscov a ridicat semne de întrebare referitoare la o posibilă „fisură” în interiorul AUR. Dar trebuie citită, totuși, într-o cheie specială.

Avocata Silvia Uscov nu este parlamentar, era specialist pe probleme juridice în partid. În astfel de condiții, „monolitul AUR” din Parlamentul României nu este fisurat. Cele 90 de mandate AUR rămân, cel puțin deocamdată, intacte.

Murad: „M-am supărat pentru că nu este normal”

Un alt disident de marcă, însă care nu și-a anunțat demisia este chiar primul membru AUR care a anunțat că va vota guvernul Veștea. Acesta și-a exprimat direct supărarea față de președintele partidului.

„Eu nu pot să mint o țară întreagă. Să fim corecți, acesta este adevărul, chiar dacă îi doare pe unii: la ora 9:00, noi în partid nu știam ce avem de făcut. Eram vreo 10-15 parlamentari la mine în birou și fierbeam cu toții, pentru că nu se cunoștea decizia”, a declarat Murad.

Afaceristul a explicat și motivele pentru care s-a certat cu Simion în Parlament după votul de luni seară.

„M-am supărat pentru că nu este normal să fim lăsați în întuneric și să nu știm poziția partidului decât după ce vorbește Simion, în momentul în care a strigat că trădătorii rămân în sală”, a spus el.

Mohammad Murad

În AUR, deocamdată, nu există o mișcare „disidentă”

Petrișor Peiu liderul senatorilor AUR, și prim-vicepreședintele Dan Dungaciu au negat că ar exista parlamentari ai partidului care demisioneze în viitorul apropiat. 

Petrișor Peiu – numărul 2 din AUR – lăsase să se înțeleagă că ar putea părăsi partidul în care AUR ar fi votat cu „Guvernul Veștea”.

„Amenințarea” nu a mai avut motive să se concretizeze după ce parlamentarii partidului, la îndemnul lui George Simion, au părăsit sala de plen în seara zilei de 22 iunie 2026

Petrișor Peiu / Foto – Mediafax

Misiune imposibilă pentru un guvern PNL – USR – UDMR. AUR și PSD ar spune „nu”

Discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare care să susțină un nou guvern sunt tensionate. Prin vocea lui Ilie Bolojan, liberalii au marjat cu Siegfried Mureșan, într-un eventual guvern PNL – USR – UDMR.

• PNL deține 71 de mandate în parlament.
• USR deține 59 de mandate.
• UDMR deține 31 de mandate.

Împreună, cele trei partide dețin 161 de mandate. Le-ar mai fi necesare 72 de mandate pentru ca un eventual guvern să treacă. Un guvern PNL – USR – UDMR ar mai putea obține voturi, în teorie, de la parlamentarii neafiliați (22) și de la minoritățile naționale (17). Dar ar fi doar 39. Ar mai avea nevoie de încă 33 de voturi.

Un guvern PNL – USR – UDMR, pe de altă parte, nu a fi votat de AUR. Și nici de PSD, pentru că social-democrații au transmis tranșant că nu vor vota un guvern „din care nu facem parte”.

Fără voturi de la PSD sau de la AUR, un guvern PNL – USR – UDMR este „misiune imposibilă”.

Ilie Bolojan / Foto – Mediafax

Guvern monocolor PSD, cu Sorin Grindeanu premier

Varianta care pare în pole-position, în acest moment, este un guvern monocolor PSD, cu Sorin Grindeanu premier. Dar nici aici nu este totul foarte clar, pentru că acele 90 de voturi ale AUR (sau o parte din ele, dacă AUR s-ar „rupe) ar fi absolut necesare în cazul în care PNL, USR și UDMR spuns „nu”.

• PSD deține 128 de mandate în parlament.

Ar mai putea obține voturi de la PACE (12), UPR (15), neafiliați (22), SOS (14), parlamentari anti-Bolojan (15), minorități naționale (17). Ar rezulta un total de 223 de voturi „pentru”.

Social-democraților le-ar mai lipsi 10 voturi pentru ca „Guvernul Grindeanu” să treacă.

Sorin Grindeanu / Foto – Mediafax

PSD – AUR, formulă ratată din start?

PSD a transmis că nu face alianță cu AUR. Dacă nu se schimbă nimic pe scena politică, cele 10 voturi ar putea veni de la parlamentari AUR care ar „trăda”, însă nu există nicio certitudine din acest punct de vedere.

• Un guvern PSD susținut în parlament de UDMR ar trece, numai că UDMR nu votează cu PACE, UPR, darmite cu SOS.

Fără PACE, UPR și SOS, guvernul monocolor ar mai pierde 41 de voturi, ar câștiga 31 de voturi de la UDMR, dar nu ar fi întrunită majoritatea necesară.

• PNL nu ar susține un guvern monocolor PSD fără un „acord”.
• USR nu votează cu PSD.

Atenția se mută tot către AUR – în eventualitatea în care, din nou, ar fi parlamentari care ar vota împotriva deciziei propriului partid.

George Simion, liderul AUR / Foto – Mediafax

Totul s-ar desfășura în contextul în care Sorin Grindeanu a eliminat din discuție AUR după „lovitura” dată de Simion în cazul „Veștea”.

La acest moment, o disidență în AUR pare a fi doar o ipoteză de lucru foarte greu de luat în calcul. Tocmai de aceea, calculele hârtiei rămân extrem de complicate, eventuale „alianțe” și „înțelegeri” apărând și dispărând rapid din decor. Spectrul alegerilor anticipate planează deasupra Parlamentului României, dar nici o astfel de variantă – agreată de AUR – nu este facilă.

Dizolvarea Parlamentului, primul pas către alegerile anticipate

Agitația de pe scena politică a României consumă timp și energie. Consumă și nervi, repartizați proporțional în fiecare partid parlamentar, cu precădere în PSD, AUR, PNL, USR și UDMR. Acestea sunt formațiunile care dețin cele mai multe mandate în Parlamentul României.

• După eșecurile „Tomac” și „Veștea”, a treia variantă de premier desemnat – Siegfried Mureșan -, dacă se concretizează, nu reprezintă, din start, o victorie.
• Se joacă la limită. Potrivit Constituției, dacă doi premieri desemnați nu reușesc să obțină, pe rând, votul de încredere al parlamentarilor, atunci președintele României poate dizolva Parlamentul și se ajunge la alegeri anticipate.

Singurul partid care a transmis că dorește alegeri anticipat este AUR. Celelalte partide parlamentate cochetează cu ideea. Dar voturile românilor nu pot fi contabilizate doar pe hârtie. Există riscul unor mari surprize în cabinele de vot, motiv pentru care ideea de alegeri anticipate nu este agreată la unison.

Dacă Parlamentul României este dizolvat de Nicușor Dan, când se organizează alegeri anticipate?

În cazul în care – în urma discuțiilor cu președinții celor două Camere și cu liderii grupurilor parlamentare – președintele decide să dizolve Parlamentul, trebuie să fie organizate alegeri anticipat.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate trebuie organizate în cel mult 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.

Articolul 63 din Constituția României

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.