Scandalul „Svastici la Malmaison” și libertatea de exprimare artistică. Cristian Jura (CNCD): „Este nevoie de o discuție foarte serioasă în societate”

O expoziție a artistului Sorin Tara, organizată de H’Art Gallery în spațiul Malmaison din București, a stârnit controverse pe rețelele de socializare și nu numai. Printre „elementele artistice” prezentate publicului s-au regăsit, surprinzător, svastici și steaua nazistă. 

Acest „act artistic” controversat a stârnit stupoare și a fost criticat de Adina Marincea, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România ”Elie Wiesel”.

• Adina Marincea, pe Facebook: „Alo, Atelierele Malmaison, centru cultural-artistic progresist avangardist, fostă pușcărie unde au fost închiși și legionari, chiar nu aveți nicio jenă să găzduiți un vernisaj antisemit al unui artist care se semnează cu svastica?!”
• „E grav de tot ce se întâmplă, asta nu mai e doar libertate artistică, asta e propagandă antisemită cu iz fascist, promovată, normalizata, legitimată de ditai instituțiile culturale liberale, progresiste”, a continuat cercetătoarea.

În urma acestor controverse, Comunitatea Artiștilor și Artistelor din Malmaison s-a delimitat de expoziția lui Sorin Tara.

„… ne delimităm clar de expoziția aflată în prezent în aceste spații. Nu ne identificăm cu utilizarea unor simboluri cu încărcătură istorică problematică, folosite exclusiv pentru a genera controverse sau pentru a crea aparența unui demers provocator. Considerăm această abordare drept superficială și lipsită de responsabilitate”, au transmis reprezentanții Comunității Artiștilor și Artistelor din Malmaison.

ACTUALITATE Imagini spectaculoase cu „Luna Sângerie”, în noaptea de 7 spre 8 septembrie 2025. Cum se vede din România

23:20

POLITICĂ AUR va ataca la CCR proiectele asumate în Parlament. George Simion: „Guvernul a ales să calce în picioare Constituția”

22:57

„Legislația românească se aplică tuturor domeniilor vieții sociale, inclusiv domeniului artistic”

Pentru a răspunde unor semne de întrebare firești, în urma acestei expoziții care a declanșat un val de reacții, Gândul l-a contactat pe Cristian Jura – membru în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) -, iar acesta a declarat că în societatea românească este imperios necesară o discuție foarte serioasă despre „limitele libertății de exprimare artistică”.

„Cred că este nevoie de o discuție foarte serioasă în societatea românească despre limitele libertății de exprimare artistică.

Este evident că nu există o comunicare între domeniul creației artistice și domeniul dreptului, iar artiștii fie nu știu, fie nu înțeleg că legislația românească se aplică fără excepție tuturor domeniilor vieții sociale, inclusiv domeniului artistic.

Dacă un artist creează o operă asupra căreia planează suspiciunea că încalcă legislația în vigoare, se discută dacă acel act artistic se încadrează în limitele libertății de exprimare sau a încălcat limitele libertății de exprimare.

Dacă se constată că artistul a încălcat una dintre numeroasele norme incidente, el va fi sancționat”, a spus Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Constituția României impune anumite limitări”

Cei care s-au poziționat de cealaltă parte a „baricadei” și susțin că un artist are libertate deplină pentru a-și exprima trăirile avertizează că există riscul apariției cenzurii, dar Cristian Jura dezminte o astfel de ipoteză.

„Există limitări impuse de chiar de Constituția României. Articolul 30 poartă denumirea de «Libertatea de exprimare» și specifică foarte clar că libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile și că «Cenzura de orice fel este interzisă».

Pe de altă parte, tot Constituția României impune anumite limitări. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine în conformitate cu alineatul 6 al articolului 30.

De asemenea, sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri, în conformitate cu alineatul 7 al aceluiași articol.

Iar în ultimul alineat al articolului mai sus-menționat se conturează instituția răspunderii în cazul unor încălcări. Astfel răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii”, a mai precizat Cristian Jura, membru CNCD.

„Este o discuție foarte sensibilă”

Cristian Jura a reamintit, totodată, și care sunt normele aplicabile în cazul artiștilor, spunând că există o listă destul de lungă și prezentând, punctual, normele respective.

„Există o listă destul de lungă de norme aplicabile. Voi aminti câteva dintre acestea:

• Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor
• OUG nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război
• Legea nr. 260 din 21 iulie 2022 privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice
• OG nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare , Legea nr. 148/2000 privind publicitatea
• Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice
• Legea nr. 12/2024 pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
• Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii şi liniștii publice
• Legea nr. 286/2009 a Codului Penal, Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009.

Aceasta este legislația în vigoare, adoptată de către autoritățile naționale, iar încălcarea acestor norme se sancționează.

Este o discuție foarte sensibilă, dacă artistul atunci când creează ar trebui să se gândească la aceste norme sau nu. Practic, libertatea de creație nu este limitată, dar dacă se încalcă una dintre normele enumerate mai sus, cineva va răspunde pentru încălcare normei respective”, a menționat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Actorii de sex masculin îmbrăcați în haine monahale feminine mâncau slănină cu ceapă”

De-a lungul timpului, CNCD a sancționat astfel de manifestări, inclusiv o piesă de teatru, poezii, reclame publicitare sau campanii publicitare.

„Într-adevăr, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a aplicat sancțiuni unor entități implicate în expoziția lui Paul Baraka Marat de anul trecut, pentru prezentarea unor simboluri religioase într-o manieră defăimătoare și care aduce atingere dreptului la demnitate unei categorii largi de persoane, practic tuturor creștinilor din România.

În jurisprudența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării avem cazuri în care am sancționat o piesă de teatru, poezii, reclame publicitare sau chiar campanii publicitare. De câteva ori am fost sesizați inclusiv cu glume, roast-uri sau videoclipuri ale unor piese.

Aș menționa și Hotărârea nr. 917/11.12.2019 pentru utilizarea într-o piesă de teatru a unei icoane pe care actorii de sex masculin îmbrăcați în haine monahale feminine mâncau slănină cu ceapă.

Sancțiunea aplicată în 2019 a fost menținută în urma contestației depuse în fața Curții de Apel Cluj (Sentința Civilă 185/2020) și recurată în fața ICCJ (Decizia 1929/30.03.2022).

Voi propune colegilor mei să discutăm despre oportunitatea de a ne autosesiza în acest caz și a analiza exact această linie fină referitoare la limitele libertății de creație artistică și de expunere a operei de artă în societatea contemporană”, a încheiat Cristian Jura, membru CNCD, în exclusivitate pentru Gândul.

Citește și:

Detalii șocante în cazul ATENTATULUI de la Arad. Explozivul cu proprietăți de strivire a proiectat fragmente din mașină la zeci de metri

Drumul de la agent KGB la aristocrat în Monaco. Cum au contribuit „prietenii” Putin și Patrushev la ascensiunea „Turistului” Vladimir Strzhalkovsky

Ce riscă statul dacă revocă nejustificat directorii cu mandate în companiile de stat. Avocat: ”S-au acordat DAUNE de milioane de euro”

Ucigașul de copii care a îngrozit România vrea să fie liber. Violatorul în serie este la un pas de ELIBERARE, după 25 de ani în spatele gratiilor

Jocul „la două capete” al Turciei, o amenințare pentru securitatea Europei? „Ankara are tradiție în a cultiva o relație AMBIVALENTĂ cu Rusia”