„Șah etern” între Moscova și Kiev? „Rusia nu e suficient de puternică pentru a OCUPA Ucraina, ucrainenii nu au puterea de a-și RECUPERA teritoriile”

În război, susținea Carl von Clausewitz, „rezultatul nu este niciodată definitiv”. Fără îndoială, cartaginezii nu ar fi fost de acord – victoria Imperiului Roman din 146 î.Hr. a adus înrobirea lor și distrugerea completă a orașului lor. Însă istoricul și teoreticianul militar prusac avea dreptate atunci când spunea că măsurarea înfrângerii și a victoriei, în conflictele militare, este mult mai dificilă decât pare.

Pentru a evalua câștigătorii și învinșii, trebuie să analizăm ce a urmărit fiecare parte, inițial, precum și costurile/beneficiile luptei.

„S-ar putea argumenta că războiul din Ucraina se îndreaptă spre o remiză”, consideră cercetătorul Edward Lucas într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

VIDEO Imagini incredibile. Un Mercedes zboară peste un sens giratoriu în Oradea. Unde a aterizat și ce a pățit șoferul

10:51

Gândul de Vreme Cum va fi vremea în ziua alegerilor pentru Primăria Capitalei. ANM, pentru Gândul, informații de ultimă oră

10:44

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, săptămâna aceasta, că „Rusia lui Putin nu este suficient de puternică pentru a ocupa Ucraina, dar – totodată – Ucraina nu este suficient de puternică pentru a-și recupera teritoriile ocupate”.

Volodimir Zelenski | Foto – Profimedia Images

În consecință, rezultatul conflictului va fi decis de un amestec de diplomație, sancțiuni și garanții de securitate.

Voință și șantaj nuclear

„Dacă însă lărgim perspectiva”, continuă Edward Lucas, „putem argumenta că Kremlinul a pierdut deja: în ciuda costurilor enorme, nu a reușit să decapiteze Ucraina și să o readucă definitiv pe orbita Rusiei”.

„Totuși, se poate argumenta – de asemenea – că pierderile disproporționat de mari ale Ucrainei, atât în ​​termeni umani, cât și materiali, îi vor paraliza dezvoltarea în deceniile următoare.

• O a treia evaluare este că aceea că Vladimir Putin a înfruntat Occidentul prin voință și șantaj nuclear.
• Încercările de a izola Rusia, ca pedeapsă pentru agresiune, s-au încheiat cu un covor roșu, întins de Donald Trump pentru liderul rus.

Există elemente de adevăr în toate aceste afirmații. Dar adevăratul răspuns este unul singur – este prea devreme pentru o concluzie sigură. Conflictul militar din Ucraina poate părea un impas, dar nu s-a încheiat încă.

• Noile rachete cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei ar putea provoca daune decisive economiei ruse.
• Atacurile în masă, cu drone, ale Kremlinului ar putea sufoca apărarea aeriană a Ucrainei în această iarnă și ar putea provoca daune catastrofale sistemului energetic și infrastructurii civile.

Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images

Aceste posibilități nu se exclud reciproc. Dacă luptele se vor opri, cu sau fără intervenție diplomatică străină, următoarea întrebare va fi cine câștigă pacea.

Va fi Ucraina un membru prosper și stabil al Uniunii Europene sau o fată traumatizată? Va putea Rusia să pună frână mașinii de război sau va căuta noi aventuri, în altă parte?”, se întreabă Edward Lucas.

Cazul „Finlanda”

Experiența Finlandei este este un exemplu sugestiv. După Războiul de Iarnă (1939-1940) împotriva rușilor, care a durat trei luni, Finlanda se afla în defensivă, din punct de vedere militar, și a trebuit să renunțe la o optime din teritoriul său.

„A trebuit să rezolve Războiul de Continuare (1941-1944) în condiții și mai dure, inclusiv plata unor daune.

Anii următori au inclus confruntări înfiorătoare cu Kremlinul și compromisuri dureroase.

• În acest sens, Finlanda a pierdut lupta militară cu Uniunea Sovietică.
• Dar, într-un alt sens, a câștigat pacea, strecurându-se tiptil din umbra Moscovei și ieșind din Războiul Rece ca o țară prosperă, suverană și democratică.

URSS și-a câștigat războaiele cu Finlanda și lupta mult mai mare cu Germania nazistă. Dar, patru decenii mai târziu, era într-o situație dificilă, confruntându-se cu dezintegrarea”, continuă Edward Lucas.

Ucraina și Rusia, „operațiuni sub radar”

Problema se complică gradual, pentru că Rusia și Ucraina se angajează, permanent, în operațiuni sofisticate de sabotaj, asasinat, operațiuni informaționale și alte „operațiuni sub radar”.

„Toate aceste operațiuni vor continua, probabil, chiar dacă ostilitățile militare oficiale vor înceta.

După cum susține cercetătorul suedez Jan Angstrom, într-un capitol din noua sa carte, „Război non-militar ”, este extrem de dificil de definit victoria și înfrângerea în acest tip de conflict.

Ceea ce contează cel mai mult nu sunt daunele aduse celeilalte părți, ci compromisurile interne făcute pentru a purta acest tip de război, iar asta poate însemna încălcarea legilor internaționale sau estomparea granițelor dintre public și privat și/sau dintre sferele civilă și militară”, încheie Edward Lucas analiza publicată de CEPA.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• AXIOS: „Oficialii Casei Albe își pierd răbdarea cu liderii europeni” / „Dacă Europa vrea să escaladeze acest război, aceasta va fi decizia ei”
• Mutare-surpriză la Moscova. Cine este Igor Krasnov, FAVORITUL lui Putin pentru Curtea Supremă a Rusiei. „Prioritățile Kremlinului într-o altă lumină”
• Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Federal: „Multe dintre tarifele globale impuse de Trump sunt ilegale” / Reacția președintelui american
• „Flota din umbră” a lui Putin, profit și putere. Ambițiile Rusiei pot declanșa un DEZASTRU ecologic în Arctica: „Zonă de sacrificiu”