Izolarea Rusiei și jocul pe termen lung la Kremlin. „Putin știe că legăturile strânse cu Occidentul i-ar expune pe ruși la idei LIBERALE periculoase”

Paradoxal, liderul Rusiei își propune să fie selectiv în ceea ce privește eventualele concesiile venite din Occident, în contextul discuțiilor despre încetarea conflictului din Ucraina. În același timp, Putin este decis să impună bariere de tip sovietic între poporul său și străini.

Jurnaliștii de investigație Andrei Soldatov și Irina Borogan notează pentru Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA) că „războiul sângeros purtat de Vladimir Putin și regimul său împotriva statului ucrainean independent, cu scopul distrugerii acestuia, nu a fost niciodată doar o chestiune de a-l pune sub semnul întrebării pe cel mai mare vecin european al său”.

• Kremlinul este la fel de hotărât să recupereze statutul de superputere pe care Rusia l-a pierdut în 1991, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, și consideră că subjugarea Ucrainei va contribui la atingerea acestui obiectiv.
• Acel statut pierdut includea cândva, printre altele, discuții de la egal la egal cu americanii. Doi lideri decideau soarta Europei, dacă nu chiar a întregii lumi.

FLASH NEWS În ziua în care i-a eșuat Guvernul propus, Bolojan dă semnale că ar negocia pentru formarea unui nou Guvern: „Românii nu au nevoie de orgolii și de fraze sforăitoare”. „A fost un test al limitelor, asta este capacitatea noastră”

00:45

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan explică refuzul de a declanșa alegeri anticipate și dă vina pe investitorii care i-ar fi spus „Nu alegeri anticipate!”

00:21

Donald Trump i-a acordat lui Vladimir Putin, în Alaska, acest statut „vânat” cu asiduitate la Moscova.

„Jocul acuzațiilor”

Ideea centrală pe coridoarele Kremlinului este aceea că Rusia se află într-un „război existențial” cu Occidentul, continuă Andrei Soldatov și Irina Borogan.

În astfel de condiții, Moscova nu vede un acord de pace durabil ca fiind o „opțiune viabilă”.

„Rusia joacă pe termen lung. Kremlinul crede cu tărie că este angajat într-un război existențial cu Occidentul și, în această competiție, Moscova nu a luat niciodată în considerare în mod serios un acord de pace durabil ca o opțiune viabilă.

Ori noi, ori ei – aceasta este lecția trasă din istoria traumatizantă a Rusiei de membrii, acum, în vârstă ai Consiliului de Securitate al Rusiei, majoritatea studenți pasionați ai istoriei care și-au pierdut primele cariere în tumultul prăbușirii Uniunii Sovietice.

În opinia lor, fiecare acord de pace pe care Rusia l-a încheiat cu puterile occidentale a dus fie la un alt război, fie a declanșat o schimbare sângeroasă de regim, urmată de dezintegrarea statului rus.

Soluția regimului a fost să se certe cu vecinii mai mici încă de la războiul din anul 2008 cu Georgia, «vânzând» poporului rus restaurarea mândriei naționale prin militarism.

Însă, deși aceasta este politica, retorica este foarte diferită. Elita Kremlinului consideră că pacea reală este, prin definiție, imposibil de realizat, dar nu poate spune asta în mod direct.

Prin urmare, joacă un joc al acuzațiilor – iar scopul Kremlinului, atât tactic, cât și strategic, este de a transfera vina pentru acest eșec asupra Europei”, explică jurnaliștii în analiza publicată de CEPA.

„Sondajele rusești au arătat mai multă ostilitate față de Europa decât față de SUA”

Această narațiune antieuropeană se adresează mai multor categorii de public.

• Prima categorie – Donald Trump și cercul său, despre care Kremlinul speră că ar putea căuta o ieșire din conflict și un personaj negativ care să-și descarce responsabilitatea.
• A doua categorie – publicul din Rusia, din ce în ce mai obosit de război, cu un sentiment de depresie palpabil în toată Rusia, cel mai vizibil în orașele mari precum Moscova și Sankt Petersburg.

„Realegerea lui Trump a crescut așteptările privind un sfârșit rapid al războiului, chiar și în cadrul armatei, iar Putin trebuie acum să abordeze această problemă. Din fericire, din punctul de vedere al regimului, sondajele rusești au arătat mai multă ostilitate față de Europa decât față de SUA în rândul rușilor de rând, lucru pe care Kremlinul îl consideră foarte util în circumstanțele actuale.

Mesajul final este adresat alegătorilor europeni. Kremlinul nu a ratat discursul lui JD Vance de la München din februarie, în care acesta a atacat politicile de migrație și libertate de exprimare ale aliaților europeni, iar dacă există o oportunitate de a le spune europenilor că pacea poate fi realizată prin înlocuirea elitelor lor liberale cu guverne cu înclinații mai naționaliste, Rusia nu o va rata.

După ce a obținut rezultatul dorit în Alaska, Putin va trece la următorul său obiectiv: separarea problemei «conflictului ucrainean», așa cum îl numește Kremlinul, de statutul global al Rusiei.

Status quo-ul — în care Rusia este văzută de Occident doar ca un agresor și un stat paria — a devenit din ce în ce mai frustrant pentru Putin și cercul său apropiat. El își propune să reducă războiul la statutul din 2014-2022, când relația cu SUA era rece, dar respectuoasă.

Acest lucru ar reduce «căutarea imperială» a Rusiei la doar una dintre multele chestiuni diplomatice, nu la singura problemă definitorie care determină rolul Rusiei pe scena mondială”, mai scriu Andrei Soldatov și Irina Borogan.

„Kremlinul are nevoie disperată să se realăture rețelei bancare SWIFT”

Dacă va avea succes, Rusia ar relua discuțiile la nivel înalt cu Statele Unite privind controlul armelor strategice, Orientul Mijlociu și așa mai departe, lăsând Ucraina în afara agendei principale.

Și, de acolo, Kremlinul va insista pentru ridicarea sancțiunilor cele mai importante pentru Moscova – cele care vizează circulația capitalului și a tehnologiilor.

„Kremlinul are nevoie disperată să se realăture rețelei bancare SWIFT pentru tranzacții internaționale, dar vrea și să aibă acces la tehnologiile occidentale moderne, a căror lipsă a devenit un obstacol serios în calea dezvoltării unui complex industrial militar care rămâne în urmă.

După cum se menționa într-un raport Chatham House din iulie: «A fi suficient de bun pentru a prelungi un război împotriva Ucrainei nu este același lucru cu a fi capabil să ții pasul cu progresele occidentale (și chineze) în tehnologia militară». Dacă, așa cum intenționează Putin, militarismul rus va prospera, aceste probleme trebuie rezolvate.

• Paradoxal, Kremlinul nu este interesat să ridice toate sancțiunile occidentale, de exemplu cele care au contribuit la izolarea Rusiei de Occident.
• Kremlinul nu mai are nevoie și nu mai dorește vize Schengen pentru turiștii ruși, profesorii americani și europeni care predau studenților ruși sau copiii elitelor care studiază la Harvard și Oxford.
• Putin înțelege că legăturile strânse cu Occidentul îi expun pe ruși la idei liberale periculoase.

Atunci când se confruntă cu o alegere între costurile stabilității și costurile modernizării prin globalizare, autoritățile ruse tind să aleagă izolarea – așa cum au făcut-o timp de secole.

Când țarul Nicolai I, temându-se mortal de schimbările politice și profund traumatizat de revolta decembriștilor, a auzit de revoluția din iulie 1830 de la Paris, i-a rechemat imediat pe toți cetățenii ruși din Franța în Rusia, inclusiv pe aristocrați, pentru a preveni răspândirea virusului revoluției franceze la compatrioții săi. A înghețat țara și a oprit inovațiile, dar și-a asigurat regimul.

Putin încearcă acum să facă același lucru, urmărind să selecteze cu grijă ceea ce are nevoie din Occident, ținându-i în același timp pe ruși în «carantină» față de ideile sale”, încheie  Andrei Soldatov și Irina Borogan.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Poate Belarus să profite de convorbirea telefonică istorică dintre Trump și Lukașenko? „FANFARONADA și lingușirea, substitut pentru acțiuni reale”
• China își consolidează TRIADA NUCLEARĂ. „O forță capabilă să conteste supremația SUA, ambițiile Beijingului nu se limitează doar la descurajare”
• Demonstrație de forță la Casa Albă. „Putin va eticheta Europa și Ucraina drept partea NEREZONABILĂ în viitoarea sa relație cu Trump”
• Centura de fortărețe urbane a Ucrainei, greu de spart. Putin PLUSEAZĂ, realitatea din regiunea Donețk îl contrazice
• O vulnerabilitate a tancurilor NATO, descoperită după ce un tanc rusesc de ultimă generație a fost eliminat de o dronă FPV ucraineană