Crește riscul unui război interreligios în Nigeria. Creștinii sunt uciși de jihadiștii Boko Haram, Trump face „planuri de război”. „Conflict acutizat, Legea Sharia și criza umanitară fac ravagii”

Lista mai mult decât discutabilă a războaielor despre care se presupunea că Donald Trump le-a încheiat de la revenirea sa la Casa Albă ar putea fi extinsă, în curând, pentru a include un conflict interreligios în Nigeria. Trump a amenințat deja cu o intervenție directă dacă autoritățile nigeriene nu reușesc să oprească violențele comise de grupările jihadiste, ale căror victime sunt, de cele mai multe ori, creștinii.

• Conflictul se acutizează, însoțit de impunerea legii sharia și de o criză umanitară.
• Numărul refugiaților este deja măsurat în milioane, iar numărul persoanelor care se confruntă cu foametea este de ordinul zecilor de milioane.

La doar câteva zile după ce a redenumit neoficial Departamentul Apărării al SUA în Departamentul de Război, Donald Trump părea să fi decis deja ce război va începe primul agenția reînnoită.

SĂRBĂTOARE Papa Leon al XIV-lea face apel la pace în primul său Crăciun la Vatican: „Este o sărbătoare a speranţei, care ne face mesageri ai păcii”

13:16

TRADIȚIE Crăciunul in lume, tradiții și superstiții de la alte popoare. Ce paradă inedită fac milionarii din Elveția

13:00

„Dacă guvernul Nigeriei continuă să permită uciderea creștinilor, Statele Unite vor opri imediat orice ajutor și asistență către Nigeria și ar putea intra în această țară acum dizgrațioasă «cu armele de foc» pentru a-i elimina complet pe teroriștii islamici care comit aceste atrocități oribile”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

Soldați nigerieni din cadrul Forței Operative Multinaționale Întrunite (MNJTF) conduc un camion blindat la baza militară MNJTF, Cartierul General al Sectorului 3, din Monguno, statul Borno, Nigeria, pe 5 iulie 2025 | Foto – Profimedia Images

„Trump și-a pierdut destul de repede interesul”

Declanșatorul amenințărilor a fost uciderea în masă comisă de grupările jihadiste, după care preoții locali și congregațiile lor au început să vorbească despre un genocid împotriva creștinilor nigerieni, apelând la autoritățile țării pentru protecție.

Cu toate acestea, notează Karyna Olykova pentru The Insider, judecând după postarea lui Trump, acesta consideră că autoritățile nigeriene sunt complici ai teroriștilor pe care președintele american amenință să-i distrugă.

„Oficialii nigerieni au încercat să se justifice afirmând că libertatea conștiinței și a religiei în țară este protejată de lege, că violența nu are caracteristicile genocidului, că nu doar creștinii, ci și musulmanii suferă de pe urma acțiunilor teroriștilor și, în final, că autoritățile fac tot posibilul pentru a opri violența.

Președintele Nigeriei, Bola Tinubu, a intensificat chiar toate canalele oficiale și neoficiale de comunicare cu Statele Unite pentru a preveni o încălcare gravă a suveranității țării și o invazie americană.

Totuși, acest lucru era deja inutil. Trump și-a pierdut destul de repede interesul pentru ceea ce se întâmpla în îndepărtata țară africană, îndreptându-și atenția către Venezuela”, amintește Karyna Olykova.

În Nigeria, creștinii reprezintă aproximativ jumătate din populație

Pe o listă a țărilor în care creștinii se confruntă cu cea mai mare persecuție instituțională la nivel mondial, Nigeria se află pe locul șapte, înaintea Iranului și Pakistanului.

Primele șase state de pe listă — Coreea de Nord, Somalia, Yemen, Libia, Sudanul și Eritreea — au populații creștine relativ mici.

• În Nigeria, prin contrast, creștinii reprezintă aproximativ jumătate din populație, iar guvernul este compus în mare măsură din creștini și nu se angajează în persecuții pe motive religioase.
• Problema este că, în urmă cu două decenii, statul însuși și-a limitat propriile capacități în încercarea de a evita un conflict civil.

Totul a început odată cu prăbușirea, în 1999, a regimului de dictatură militară instaurat în Nigeria la mijlocul anilor 1960. În anii dictaturii, aproximativ o duzină de generali au ajuns la putere în urma loviturilor de stat și a revoltelor. Doar doi dintre ei erau creștini, toți ceilalți fiind musulmani din statele nordice ale Nigeriei.

• Musulmanii au condus ca dictatori în mod continuu între 1983 și 1999 și, așa cum este tipic pentru dictaturi, au ocupat funcții de conducere în guvern și în serviciile de securitate în principal cu coreligionarii lor și cu oameni din regiunile lor de origine.
• Ultimul dintre acești generali – Abdulsalami Abubakar – a readus țara la democrație prin organizarea primelor alegeri prezidențiale autentice din ultimele decenii și, fără ezitare, predând puterea câștigătorului, creștinul Olusegun Obasanjo.

Obasanjo nu putea să-i demită sau să-i închidă pe acești populiști islamici fără a risca o revoltă musulmană la scară largă, iar politicienii înșiși nu aveau altă opțiune decât să-și respecte promisiunile și să facă presiuni asupra autorităților centrale pentru o islamizare maximă a nordului. Asta au și făcut, forțând centrul federal să accepte introducerea Legii Sharia în anumite părți ale Nigeriei.

„Ciocniri interconfesionale și chiar lupte deschise”

Se presupunea că cele două sisteme juridice – cel constituțional liberal și cel bazat pe Sharia – vor exista în paralel și că pedepse precum amputarea unei mâini pentru furt sau lapidarea pentru adulter se vor aplica doar musulmanilor, mai scrie Karyna Olykova în analiza publicată de The Insider.

„Cu toate acestea, creștinii și adepții credințelor tradiționale africane se temeau că legile islamice li se vor aplica și lor.

Aceștia au răspuns cu proteste, care au fost întâmpinate cu ostilitate de vecinii lor musulmani. Au urmat ciocniri interconfesionale și chiar lupte deschise, în care mii de oameni au fost uciși .

• Restricționarea aplicării Sharia exclusiv la comunitățile musulmane s-a dovedit imposibilă.
• Aceasta a fost introdusă în nouă state în întregime și în unele districte din alte trei state, care împreună reprezintă puțin sub jumătate din teritoriul total al țării.

În aceste regiuni, non-musulmanilor li s-a interzis să vândă și să cumpere alcool, să cânte în public sau să asculte muzică, să organizeze în mod deschis adunări religioase și adesea chiar să își trimită copiii la școli mixte”, continuă Karyna Olykova.

Boko Haram

Însă Sharia nu a devenit un panaceu. Corupția nu a dispărut, nici sărăcia. Mai mult, politicienii adesea pur și simplu și-au subordonat curțile sharia, transformându-le în instrumente ale propriei îmbogățiri. Mulți judecători Sharia, menținuți de elitele locale sau sub influența acestora, au dat (și încă dau) hotărâri ghidați nu de justiție, ci de interesele patronilor lor.

„Sharia oficială este o farsă, o perdea de fum pentru politicienii corupți. Vom aduce oamenilor o lege islamică reală”, a explicat un predicator pe nume Muhammad Yusuf, explicând eșecul politicii de islamizare regională.

• Muhammad Yusuf era destul de cunoscut și popular.
• A acordat chiar și un interviu BBC-ului în care a spus că Pământul este, de fapt, plat și că ploaia nu este produsul ciclului apei în natură, ci un dar de la Cel Atotputernic.
• De asemenea, s-a opus școlilor pentru fete și a fost, în general, nemulțumit de sistemul de învățământ nigerian.
• Din această cauză, adepții militanți ai lui Yusuf au fost chiar numiți de străini „talibani”.

Nigerienii înșiși au dat grupului un nume diferit – Boko Haram. Acest nume este adesea tradus prin „educația occidentală este un păcat”, dar această descriere pare a fi o exagerare figurativă.

Boko este cel mai probabil derivat din cuvântul pidgin „book”, iar „haram” înseamnă într-adevăr păcat, un act interzis de Islam, ceea ce înseamnă că o traducere mai exactă a numelui grupului ar fi „Interzicerea cărților”.

Jihadiști Boko Haram

Boko Haram și diversele sale „încarnări” au ucis între 30.000 și 60.000 de oameni, majoritatea creștini

În total, se estimează că Boko Haram și diversele sale „încarnări” au ucis între 30.000 și 60.000 de oameni – cel puțin jumătate dintre ei civili, majoritatea creștini, explică Karyna Olykova.

Indiscutabil, milioane de oameni au devenit refugiați ca urmare a acțiunilor grupării, care au declanșat una dintre cele mai grave și prelungite crize umanitare din istoria lumii: refugiați lăsați fără mijloace de subzistență, legături economice rupte de războiul de gherilă, unități de producție distruse de lupte și terenuri agricole lăsate necultivate de teama de a fi atacate.

Conform datelor ONU, aproximativ 27 de milioane de nigerieni sunt deja subnutriți. Anul viitor, conform previziunilor, această cifră ar putea crește la 36 de milioane.

Trump, pregătit să rezolve „această problemă” / „În esență, va rămâne nerezolvată”

Trump, la rândul său, se concentrează pe o singură problemă – uciderea creștinilor de către jihadiști – declarând că este pregătit să rezolve această problemă folosind forțele armate americane.

• Însă este dificil de evaluat cât de gravă este amenințarea unei invazii militare a Nigeriei, iar practic întreaga istorie modernă a intervențiilor americane – de la Vietnam până în Afganistan – sugerează că implicarea cinetică este o idee proastă.
• Dacă Statele Unite ar invada Nigeria, ar trebui să se ocupe de oameni dintr-o cultură nefamiliară și de combatanți care se amestecă ușor cu populația locală și se bucură de sprijinul acesteia.
• Chiar și extrem de excentricul Trump trebuie să înțeleagă toate riscurile asociate cu declanșarea unui alt potențial „război veșnic”.

„Cu toate acestea, se pare că Trump ar putea avea șansa de a se lăuda cu încă o victorie fără a fi nevoie să intervină fizic.

Ca răspuns la amenințările din partea Statelor Unite, comandamentul militar al Nigeriei a promis să intensifice operațiunile împotriva Boko Haram, iar în unele zone forțele federale au început chiar operațiuni de luptă relativ reușite împotriva jihadiștilor.

Pentru a adăuga un alt succes dubios la palmaresul său în menținerea păcii, Donald Trump va trebui doar să aștepte declarații oficiale din partea conducerii militare și politice a Nigeriei care să anunțe înfrângerea grupărilor teroriste și eliberarea unui număr de zone ale țării de prezența lor – chiar dacă, în esență, problema va rămâne nerezolvată”, încheie Karyna Olykova analiza publicată de The Insider.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• PROFILAKTIKA. FSB-ul are o nouă „țintă”. Ce li se pregătește în Rusia „adolescenților cu probleme”. „Reacție la eforturile serviciilor de securitate ucrainene de a recruta tineri ruși”
• Rețeta sigură pentru EȘEC. Țări membre NATO nu înțeleg riscurile din spațiul cibernetic. „Alianța rămâne slabă, ancorată în apărarea pasivă, continuă să cedeze inițiativa adversarilor săi”
• Experimentele Kremlinului în vreme de război. De ce aplică Putin formula „ȚAR BUN, BOIERI RĂI” pentru guvernatorii din unele regiuni ale Rusiei. „Excentrici, populiști, predispuși la scandaluri”
• Primele concluzii după ce Rusia a testat racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. „Element al unui joc politic, răspuns propagandistic pentru SUA, un vestitor al dezordinii sau un simbolism tardiv”?