Recorder se ceartă cu Curtea de Apel București: judecătorii spun că jurnaliștii că n-au cerut punct de vedere pe acuzațiile punctuale făcute, Recorder susține că a cerut interviu pe problemele din Justiție

Scandalul din Justiție continuă, cu un schimb de acuzații între jurnaliștii de la Recorder și curtea de Apel București. Publicația contestă cele prezentate de instanță în comunicatul oficial, transmis luni, 5 ianuarie, și menționează că a cerut un interviu filmat cu președinta CAB, Lia Arsenie. De asemenea, Recorder pretinde că ar cunoaște mai bine legea decât magistrații Curții de Apel, și susține că argumentele referitoare la prescrierea faptelor în dosarul Vanghelie, ar fi eronate.

Jurnaliștii Recorder au avut o reacție virulentă la comunicatul de presă transmis de Curtea de Apel București, în care instanța a argumentat fiecare punct al acuzațiilor prezentate în documentarul „Justiție Capturată”.

ULTIMA ORĂ Premierul demis, Ilie Bolojan, a tăiat panglica la noul Centru de patologie vasculo-cerebrală de la Cluj, în valoare de peste 230 milioane de lei

09:35

ULTIMA ORĂ SURSE – Două nume au rămas pe lista scurtă a lui Nicușor Dan, pentru funcția de premier: Eugen Tomac și Sorin Grindeanu. UDMR se va alătura noii coaliții și va intra în Guvern. Din viitorul executiv cu PSD și UDMR va face parte și Platforma Liberal Conservatoare cu “4 sau 5 ministere”

09:30

Recorder a solicitat un interviu cu președinta CAB cu doar trei săptămâni înainte de difuzarea documentarului

Publicația arată că a transmis solicitări pentru interviuri filmate, președintei CAB, Liana Arsenie, vicepreședintei Adriana Pencea și vicepreședintei Sabina Adomniței, la data de 18.11. 2025, cu aproximativ trei săptămâni înainte de difuzarea controversatului documentar, la data de 9.12.2025.

Este important de menționat că judecătorilor Curții de Apel sau ÎCCJ nu li s-a transmis, însă, că jurnaliștii realizează un documentar „Justiție capturată”, în care se fac acuzații grave la adresa lor. De asemenea, 80% din film prezintă acuzații punctuale, specifice, care vizează persoane din Curtea de Apel București și ÎCCJ.

Acest aspect a ieșit la iveală după ce judecătorul Cristian Dănileț, susținător USR/Rezist, a publicat în decembrie 2025, solicitarea jurnaliștilor către Curtea de Apel București.

Și site-ul Recorder a publicat răspunsul primit din partea Curții de Apel București, la trei zile după trimiterea cererii.

În documentul prezentat chiar de Recorder, CAB explică cum judecătoarele nu pot oferi interviuri  „având în vedere volumul de activitate al instanței”, însă își exprimă disponibilitatea pe viitor.

Recorder vs. CAB în dosarul Vanghelie

În ceea ce privește dosarul Vanghelie, Recorder contrazice afirmațiile Curții de Apel București și se leagă de un aspect semantic, ci nu factual.

Mai exact, jurnaliștii susțin că dosarul de corupție nu era prescris în 2021, când a ajuns la CAB, deoarece regula în ceea ce privește prescrierea faptelor în cazul infracțiunilor de luare de mită a fost modificată în 2025.

În realitate, sentința definitivă din dosar a fost emisă în martie 2025 și astfel s-a ținut cont de reglementările legislative în vigoare, așa cum este menționat și în comunicatul CAB. Comunicatul oficial al instanței menționează că faptele au fost prescrise în 2017, pe vremea când dosarul se afla pe rol a Tribunalul București.

„Dosarul în care printre inculpaţi s-a aflat și inculpatul M. Vanghelie – faptele reținute în sarcina inculpatului erau deja prescrise încă din anul 2017, conform deciziei penale nr. 386/A/19.03.2025”

Având în vedere acest aspect acuzațiile Recorder cu privire la schimbarea completului în dosar devin irelevante, întrucât „nicio modificare de complet nu putea „grăbi”, „întârzia” sau „evita” o soluție care era deja determinată juridic”.

Cazul judecătorului Laurențiu Beșu, fost ofițer la „doi și-un sfert”

Referitor la cazul judectărorului Laurențiu Beșu, jurnaliștii Recorder menționează că instanța CAB „nu face nicio referire la motivele profesionale pentru care a decis încetarea delegării judecătorului Laurențiu Beșu”.

Curtea de Apel specifică în comunicatul oficial că instanța „a adoptat o soluție legală, menită să corecteze un viciu de competență și să prevină riscul prescripției, nu să îl genereze„.

Amintim că potrivit portalului justiției, judecătorul Laurențiu Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară și a activat în serviciul secret al Ministerului de Interne – DGIPI.

Recomandarea autorului:

• O judecătoare care a apărut în documentarul Recorder, „Justiție capturată”, a demisionat de la UBB
• Judecătoarea Moroșanu, „eroina” Recorder, după protestele pe Justiție, a plecat în Laponia. Ce venituri are magistratul
• CSM a trimis către Nicușor Dan și Ilie Bolojan rezultatele chestionarului prin care judecătorii contrazic dezvăluirile Recorder