Armele cu energie dirijată, inclusiv laserele și microundele de mare putere, trec de la experimentare la implementare, la scară largă, pe mai multe paliere ale Armatei SUA. Această schimbare reflectă presiunea tot mai mare de a contracara dronele și atacurile unor rachete ieftine, dar fără a epuiza rezervele tradiționale de interceptoare, mult mai costisitoare.
Un mesaj tranșant, publicat pe X de Biroul Subsecretarului de Război pentru Cercetare și Inginerie al SUA, a semnalat o schimbare de ton și trecerea de la experimentare la execuție.
„Da, Departamentul de Război are arme cu energie direcționată. Da, le extindem”, se arată în mesaj, lăsând puțină ambiguitate cu privire la intenție, notează Army Recognition.
Întrebarea cu care se confruntă acum planificatorii americani este dacă aceste sisteme pot trece de la prototipuri limitate – și instalații de nișă la bordul navelor – la o putere de foc defensivă fiabilă, pe măsură ce dronele ieftine și salvele masive de rachete de croazieră definesc din ce în ce mai mult câmpurile de luptă moderne.
Armele cu energie dirijată se împart în două familii.
Această capacitate le face atractive împotriva roiurilor atunci când regulile de angajament și constrângerile colaterale favorizează înfrângerea non-cinetică.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Fcaptura-de-ecran-2026-01-26-112537.png)
Montat pe un vehicul Stryker M-SHORAD, laserul de înaltă energie din clasa de 50 kW al Armatei SUA este conceput să angajeze și să distrugă drone mici și anumite amenințări reprezentate de rachete, oferind o opțiune de apărare aeriană, cu costuri reduse, pentru unitățile de manevră | Sursa – Departamentul de Război al SUA via Army Recognition
O analiză realizată în Congresul SUA subliniază aspectele economice care stau la baza acestei inițiative.
Aceeași analiză a Congresului surprinde și foaia de parcurs pe care Pentagonul o promovează intern de ani de zile, respectiv creșterea puterii practice de la clasa actuală de aproximativ 150 kW la 500 kW în perioada 2025-2030.
Există planuri pentru o clasă de megawați dincolo de această valoare, deoarece o putere mai mare extinde ținta stabilită de la drone și mortiere la profiluri de rachete de croazieră mai solicitante.
Pe teren, cea mai vizibilă inițiativă a Armatei SUA este inițiativa de Apărare Aeriană pe Rază Scurtă de Acțiune cu energie direcționată de 50 kW, o variantă de laser montată pe un vehicul Stryker M-SHORAD care se află în cadrul familiei mai largi M-SHORAD.
Această lacună a devenit mai greu de ignorat după ce patru prototipuri montate pe Stryker au fost desfășurate în Orientul Mijlociu, în februarie 2024, pentru testarea soldaților.
Feedback-ul inițial a fost descris ca nefiind „copleșitor de pozitiv”, o reamintire a faptului că praful, căldura, spațiul aerian aglomerat, sarcinile de întreținere și gestionarea energiei pot fi la fel de decisive ca și calitatea fasciculului.
Pentru apărarea amplasamentelor fixe și semi-fixe, portofoliul de Capacități de Protecție Indirectă împotriva Focului al Armatei combină un concept de laser din clasa de 300 kW, conceput de Dynetics, cu o opțiune de microunde care vizează în mod direct roiurile de drone mici.
În ianuarie 2023, Armata SUA a acordat companiei Epirus o sumă de 66,1 milioane de dolari pentru a livra patru prototipuri de microunde de mare putere, iar documentația oficială menționează că ultimele două sisteme au fost livrate în mai 2024, după activități de instruire și testare de dezvoltare.
Din punct de vedere geopolitic, Statele Unite, se întrec cu impulsul industrial al Chinei și cu disponibilitatea Rusiei de a lansa sisteme opace cu valoare de mesaje strategice.
Avantajul SUA rămâne disciplina de integrare și un ecosistem de tip senzor-trăgător testat în luptă, dar vulnerabilitatea rămâne scara de execuție.
„Laserele și microundele devin semnificative din punct de vedere strategic doar atunci când sunt utilizate în număr mare, susținute în climate dure și susținute de generarea de energie electrică, managementul termic și conductele de antrenament care transformă fizica vitezei luminii în rezultate tactice repetabile”, se mai arată în analiza publicată de Army Recognition.
RECOMANDAREA AUTORULUI: