Neutralitatea reinterpretată. Noua strategie militară a Republicii Moldova și vulnerabilitatea pe care o poate exploata Rusia

În luna octombrie a anului 2025, guvernul Republicii Moldova a adoptat noua strategie militară pentru perioada 2025 – 2035. Strategia prevede că dezvoltarea capabilităților militare se va realiza în conformitate cu principiul neutralității și cu politica de securitate exclusiv defensivă a Republicii Moldova. 

Scopul strategiei este de a crea o forță armată eficientă și profesionistă, compatibilă cu standardele occidentale.

• Documentul prevede, de asemenea, modernizarea sistemelor de comandă, control și comunicații, un rol extins al forțelor armate în gestionarea crizelor interne și contribuții la securitatea regională.
• Un element cheie al noii strategii este apropierea Republicii Moldova de standardele de apărare ale Uniunii Europene și participarea la misiuni internaționale de menținere a păcii sub egida ONU, OSCE și UE.

„Avem un obiectiv foarte clar — să investim în primul rând în oameni și în Armata Națională a Republicii Moldova. Ei înțeleg că sunt încă ținuți slabi, iar acest lucru, desigur, este în beneficiul statului agresor. (…) Kremlinul cheltuiește 7% din PIB pe război și 32% din bugetul său. 32%! Oameni, asta înseamnă că fiecare al treilea dolar din bugetul Kremlinului merge pentru uciderea copiilor, tinerilor și civililor din Ucraina. Prin urmare, vom continua să dezvoltăm Armata Națională, să ne apărăm patria și să contribuim la pacea și securitatea globală”, a declarat Dorin Recean, premierul Moldovei.

CONTROVERSĂ Robert F. Kennedy Jr a explicat de ce nu se „teme de germeni”: „Obișnuiam să inhalez cocaină de pe capacele de toaletă”

12:49

ALERTĂ România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană. Este recesiune tehnică

12:44

Dorin Recean, premierul Moldovei | Foto – Mediafax

„O trecere de la o capacitate militară minimă la descurajarea activă”

Într-o analiză publicată de Riddle, Rasmus GD Hardt – șef de secție și manager de program la Colegiul Regal Danez de Apărare – și Lærke Holst, asistent de cercetare la Colegiul Regal de Apărare Danez, explică implicațiile acestei noi strategii militare a Republicii Moldova și avertizează că trebuie luate în calcul și riscuri semnificative, respectiv o vulnerabilitate pe care Rusia o poate exploata.

„Republica Moldova, prinsă între România și Ucraina și, prin urmare, vecină cu cel mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, intră într-o fază dificilă a politicii sale externe și de securitate.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an, Republica Moldova își găsește doctrina de securitate veche de decenii sub presiune și într-o stare de reînnoire.

Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), aflat la guvernare, accelerează integrarea cu UE și aprofundează cooperarea cu NATO, însă această ambiție se ciocnește cu angajamentul constituțional al țării față de neutralitatea permanentă și cu o populație care încă consideră în mare parte neutralitatea drept strategia de securitate preferată.

• Această tensiune internă constituie o vulnerabilitate pe care Rusia, deja bine poziționată, o poate exploata. 
• Moldova a adoptat neutralitatea în 1994, după războiul din regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia.
• Inițial, scopul era protejarea Republicii Moldova de interferențele marilor puteri, dar astăzi – având în vedere operațiunile persistente de influență rusească, amenințările hibride și prezența trupelor rusești în Transnistria (o încălcare zilnică a neutralității constituționale) – principiul și-a pierdut o mare parte din sensul său inițial.

De aceea, direcția politicii externe și de securitate a PAS sugerează o schimbare clară de la interpretarea tradițională a neutralității ca pasivitate”, consideră Rasmus GD Hardt și Lærke Holst.

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova | Foto – Mediafax

O întrebare cheie

Creșterea cheltuielilor pentru apărare, o nouă strategie militară pentru 2025-2035 și semnarea unui Parteneriat pentru Securitate și Apărare cu UE indică o trecere de la o capacitate militară minimă la descurajarea activă.

„Sprijinul UE prin intermediul Facilității Europene pentru Pace, operațiunilor cibernetice și participării la misiunile PSAC – împreună cu un sprijin substanțial al NATO pentru consolidarea capacităților – subliniază și mai mult această transformare.

• În practică, guvernul pare să considere neutralitatea ca fiind compatibilă cu primirea de asistență militară, consolidarea capacităților și o aliniere mai strânsă la structurile de securitate occidentale.
• Întrebarea cheie este însă în ce măsură această abordare în evoluție consolidează rezistența Moldovei, în loc să expună țara la noi vulnerabilități.

Dacă guvernul nu poate convinge publicul că această neutralitate reinterpretată sporește securitatea, Rusia va avea o oportunitate evidentă de a exploata diviziunile sociale, de a amplifica temerile legate de implicarea în NATO (și, eventual, și de aderarea la UE) și de a submina traiectoria occidentală a Moldovei”, avertizează autorii acestei analize.

Conceptul de neutralitate

Pentru o mare parte din istoria sa post-sovietică, conceptul de neutralitate al Republicii Moldova s-a bazat pe neprioritizarea cheltuielilor pentru apărare. Până în 2024, Chișinăul a cheltuit în medie aproximativ 0,3-0,4% din PIB pentru apărare, lăsând efectiv țara cu capacități minime de a-și apăra teritoriul, amintesc autorii analizei.

„Acest lucru a făcut parte și dintr-o strategie deliberată de concentrare minimă asupra apărării, semnalând marilor puteri precum Rusia că Republica Moldova nu era interesată să participe la nicio consolidare militară sau conflict.

• De asemenea, până la venirea la putere a forțelor politice pro-europene la sfârșitul anilor 2010, obiectivul guvernului moldovean nu a fost aderarea la UE (sau la NATO, de altfel) – lucru care ar fi constituit o linie roșie pentru Rusia.
• Cu alte cuvinte, Rusia nu avea niciun stimulent să lanseze o agresiune militară împotriva Moldovei atâta timp cât guvernele conduse de socialiști și comuniști au urmărit o politică de acomodare cu Moscova, care avea și avantajul militar de a staționa soldați în Transnistria.
• Încă din 2011, Strategia de Securitate Națională (SNS) a Moldovei a identificat chiar și Rusia drept „partener strategic”.
• Pe scurt, politica externă și de securitate a țării a fost caracterizată de «timiditate strategică» și neglijență militară, iar capacitatea sa militară a rămas slabă și dependentă în mare măsură de echipamentele sovietice învechite.

Invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022 a acționat însă, fără îndoială, ca un catalizator pentru cheltuielile de apărare, forțând statele europene, în special, să își reevalueze critic politicile de apărare.

Vladimir Putin | Foto – Mediafax

• Acest lucru a afectat și Republica Moldova, deoarece PAS a actualizat strategiile naționale de securitate și militare ale țării, a început să coopereze mai strâns cu UE în probleme de securitate și apărare și a căutat relații mai strânse cu NATO.
• Odată cu noile strategii de securitate și militare, Rusia este acum văzută ca un adversar, iar politicile sale agresive sunt descrise ca principala amenințare la adresa securității naționale a Republicii Moldova.
• În plus, Republica Moldova s-a angajat acum să majoreze cheltuielile de apărare la 1% din PIB și intenționează să extindă dimensiunea armatei sale naționale.

Aceste reforme indică intenția Republicii Moldova de a se apropia de standardele NATO”, continuă Rasmus GD Hardt și Lærke Holst.

„Divergențe de opinii cu privire la strategia de securitate a țării”

În anul 2024, Moldova a devenit prima țară din afara UE care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu UE.

Parteneriatul acoperă domenii precum securitatea cibernetică, combaterea terorismului, combaterea manipulării informațiilor străine, consolidarea capacităților în domeniul apărării și securității, gestionarea frontierelor și participarea la misiunile și operațiunile Politicii de Securitate și Apărare Comune (PSAC) ale UE.

Per total, acordul consolidează rezistența Republicii Moldova împotriva amenințărilor la adresa securității și se aliniază cu Strategia de Securitate Națională a Republicii, care identifică aderarea la UE ca obiectiv strategic – în special ca răspuns la amenințările hibride rusești.

„Însă întrebarea centrală este dacă PAS poate reuși să convingă publicul moldovenesc că noua formă de neutralitate este viabilă. Atunci când se examinează percepția publică, neutralitatea rămâne strategia de securitate preferată în Moldova.

• Aceasta nu înseamnă, însă, că nu există divergențe de opinii cu privire la strategia de securitate a țării.
• Sondajele de opinie din ultimii ani arată în mod constant că între 54% și 62% dintre respondenți consideră neutralitatea cea mai bună strategie de securitate.
• explicație pentru această preferință ar putea fi convingerea că neutralitatea oferă protecție – o presupunere adânc înrădăcinată în cultura politică moldovenească.
• În ciuda acestui sprijin general pentru neutralitate, opinia publică devine mult mai polarizată când vine vorba de implementarea sa practică.

De exemplu, sondajele de opinie din mai 2025 arată că aproximativ 60% dintre respondenți susțin aderarea la UE, în timp ce doar 26% se opun acesteia.

Maia Sandu și Emmanuel Macron | Foto – Mediafax

În același timp, majoritatea rămâne împotriva aderării la NATO. Această contradicție poate fi explicată prin temerile răspândite că aderarea la NATO ar fi percepută de Rusia ca o provocare, care ar putea crește vulnerabilitatea Moldovei, mai degrabă decât să-i consolideze securitatea.

În schimb, cooperarea cu UE a fost privită, din punct de vedere istoric, în termeni economici – chiar dacă UE trece printr-o militarizare crescândă, așa cum se poate observa în Busola Strategică pentru Securitate și Apărare”, se mai arată în analiza publicată de Riddle.

Noua strategie de securitate și apărare a PAS, mai puțin sustenabilă?

Dezbaterea publică reflectă aceeași tensiune evidentă atât la nivel politic, cât și la nivelul întregii societăți. Se susține că „neutralitatea fără cooperare devine vulnerabilitate”, indicând resursele limitate ale Moldovei și necesitatea de a valorifica inițiativele UE.

Neutralitatea este reinterpretată ca rezistență prin cooperare. Privind în perspectivă, provocarea Moldovei va fi menținerea acestui echilibru, consideră autorii analizei.

„Dacă integrarea în UE înseamnă mai multă militarizare, neutralitatea ar putea deveni din ce în ce mai dificil de reconciliat cu politicile europene de apărare, cum ar fi „Schengenul Militar ”.

• Și ar putea deveni din ce în ce mai dificil să se convingă electoratul moldovean că neutralitatea este încă urmărită – mai ales având în vedere energia și resursele substanțiale pe care Rusia le va dedica, fără îndoială, răspândirii dezinformării.
• Acest lucru ar putea însemna că noua strategie de securitate și apărare a PAS este mai puțin sustenabilă decât s-ar putea aștepta.
• Chiar dacă este cert că UE și NATO vor continua să sprijine guvernul în exercițiu în cea mai mare măsură posibilă, electoratul moldovean ar putea alege un nou guvern cu priorități diferite în aproximativ patru ani, dacă nu sunt convinși că noua strategie oferă o securitate sporită.

Pe scurt, rezistența noii strategii depinde nu numai de furnizarea de către UE și NATO a capacităților și sprijinului solicitate, ci și de construirea încrederii între armata moldovenească și populație în general, precum și de capacitatea PAS de a convinge alegătorii că noua strategie îi face mai siguri și mai protejați”, încheie Rasmus GD Hardt și Lærke Holst.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Stabilitatea strategică, în pragul colapsului. Poseidon și Burevestnik, avantaj militar pentru Rusia. „Lumea se confruntă din nou cu amenințarea unei noi curse a înarmărilor
• Dmitri Medvedev s-a săturat să fie „trol” și vrea din nou sub reflectoare, pe scena politică a Rusiei. Cum s-ar putea transforma Rusia Unită într-un „partid al războiului”
• Forțele nucleare ale Rusiei, la un nivel superior. Sunt planificate teste pentru o nouă generație de rachete balistice, pentru a înlocui Topol-M
• Spionaj în sutană! Scandal uriaș în Suedia: călugărițele din Belarus, acuzate că sunt agenții lui Putin
• Ce înseamnă protestele din Iran pentru Rusia lui Putin? „Situația de coșmar pentru Moscova ar fi ca Iranul să devină o țară pro-democratică și pro-occidentală
• Propagandiștii Rusiei se plâng că Donald Trump le-a stricat vacanțele, dar avertizează: „Bine ați venit în 2026, Anul Sălbatic”