În data de 24 februarie 2026 se vor împlini 4 ani de când Rusia a invadat Ucraina. Instituțiile democratice ale Ucrainei au demonstrat o rezistență uimitoare sub presiunea războiului cu Rusia lui Putin. Totuși, au nevoie de reforme imediate pentru a sprijini reconstrucția în timp de pace și dezbaterea politică.
„Însă operarea în condiții extreme nu se traduce automat în instituții capabile să ofere structurile necesare pentru competiția politică pe timp de pace, reconstrucția la scară largă sau scăderea supravegherii externe”, notează Uliana Movchan într-un articol-avertisment publicat de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).
Întrebarea esețială care trebuie pusă acum nu este dacă democrația ucraineană poate supraviețui agresiunii externe venite din partea Rusiei lui Vladimir Putin, ci dacă rezistența în timp de război poate fi transformată într-o capacitate instituțională durabilă.
„Ucraina are acum o rară oportunitate de reformă, creată de condițiile de criză care au redus barierele politice în calea schimbării. Anii de război au permis expunerea corupției la nivel înalt, restructurarea instituțiilor judiciare cu participare internațională și constrângeri măsurabile asupra influenței oligarhilor.
Actuala administrație militară a Ucrainei funcționează în baza unor prevederi legale periculos de neclare, iar capacitatea de «discreție» a dus la inconsecvență între regiuni și la un potențial semnificativ de abuz.
Clauza care permite înființarea administrațiilor militare a fost interpretată atât de larg încât subminează previzibilitatea juridică, iar această lipsă de claritate nu poate continua în timp de pace.
Dacă puterile de urgență rămân slab definite, viitorii lideri ar putea exploata crize reale sau create pentru a concentra puterea și a ocoli limitele democratice”, avertizează Uliana Movchan.
Reforma constituțională trebuie să clarifice și să impună rolurile diferitelor niveluri de guvernare, eliminând în același timp lacunele juridice legate de guvernarea în situații de urgență.
„Această activitate trebuie să înceapă acum, înainte ca puterile de urgență să devină implicite în timp de pace și înainte ca guvernarea bazată pe reconstrucție să preia controlul.
Tentativa de anul trecut de a submina independența Biroului Național Anticorupție și a Parchetului Specializat Anticorupție, precum și opoziția cu succes din partea societății civile și a partenerilor internaționali, evidențiază atât sensibilitatea politică a acestor instituții, cât și importanța lor pentru viitorul democratic al țării”, continuă Uliana Movchan.
Reconstrucția Ucrainei va impune, inevitabil, solicitări mari sistemului juridic, prin dispute privind drepturile de proprietate, executarea contractelor și răspunderea legată de corupție.
„Dacă sistemul judiciar nu are capacitate, independență sau credibilitate, redresarea va fi încetinită, costurile investițiilor vor crește, iar oportunitățile de captare a elitei se vor extinde.
Pregătirile pentru primele alegeri postbelice, care vor putea include și cetățeni strămutați, vor contura traiectoria democratică a Ucrainei. Codul Electoral din 2020 a introdus reprezentarea proporțională cu liste regionale deschise, un sistem care încurajează dezvoltarea partidelor și competiția incluzivă prin promovarea politicii axate pe programe.
Însă beneficiile se vor acumula doar dacă noul sistem persistă de-a lungul mai multor cicluri electorale.
Există pericolul ca presiunile postbelice să-i tenteze pe politicieni să revină la aranjamentele anterioare care favorizau concurența clientelistă și structurile slabe ale partidelor”, mai scrie Uliana Movchan în analiza publicată de CEPA.
„Reformele pe care trebuie să le facă Kievul sunt urgente”, consideră Uliana Movchan, și ar trebui avansate „înainte ca armele să se amuțească și să înceapă reconstrucția la scară largă”.
„Iar actuala aliniere a impulsului pentru reforma internă, condiționalitatea internațională și spațiul politic facilitat de criză reprezintă o oportunitate limitată pentru schimbări instituționale structurale.
Cadrele electorale care nu reușesc să includă în mod adecvat populațiile strămutate ar slăbi legitimitatea politică postbelică.
În același timp, instituțiile anticorupție vulnerabile ar crește riscul perceput de țară, crescând costurile de finanțare și descurajând investițiile”, încheie Uliana Movchan, bursieră Ax:son Johnson în cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
RECOMANDAREA AUTORULUI: