Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” rescrie regulile războiului modern. Sistemul nervos militar al Iranului, distrus strat cu strat. „5.700 misiuni de luptă, în 18 zile am zburat cât într-un an”

Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” (Lion’s Roar) nu ar trebui înțeleasă ca un atac punitiv de scurtă durată sau o demonstrație limitată de forță. Este o operațiune susținută, menită să demonteze, strat cu strat, sistemele militare care permit regimului de la Teheran să lupte, să descurajeze, să reprime și să supraviețuiască.

Logica strategică a campaniei – notează Mark Dubowitz într-o analiză publicată de Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (Foundation for Defense of Democracies  – FDD) – este din ce în ce mai vizibilă în structura țintelor alese.

FLASH NEWS Trump lasă Cuba fără opțiuni. Cum i-a „convins“ pe principalii furnizori ai Havanei să nu-i mai vândă petrol. Rețeaua electrică cubaneză se prăbușește pentru a doua oară într-o săptămână

11:33

MUNCĂ Ce salarii au shaormarii de la Dristor Kebab, Băneasa, Socului Kebap și shaormeriile de cartier, acum, în 2026

11:29

• Atacurile israeliene nu se limitează doar la reducerea capacității de lansare sau la distrugerea unor active izolate.
• Sunt atacate sistematic structurile de comandă, lanțurile de producție și arhitectura defensivă care fac posibilă o acțiune militară iraniană coordonată.
• Conform evaluărilor israeliene, atacurile repetate asupra Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice au perturbat grav funcțiile de comandă și control.
• Comandanții de teren operează din ce în ce mai mult fără coordonare centrală, bazându-se pe inițiativa locală mai degrabă decât pe direcția militară organizată.

„Flexibilitatea operațională israeliană permite acum țintirea în timp real a unor personalități de rang înalt la distanțe de aproximativ 1.500 de kilometri – o capacitate fără precedent în acest teatru de operațiuni”, punctează Mark Dubowitz, director executiv al FDD.

F-35I Adir | Foto – Profimedia Images

„5.700 de misiuni de luptă, cu peste 540 de valuri de atac”

Dimensiunea militar-industrială este la fel de semnificativă. Infrastructura de producție a rachetelor a fost afectată atât de grav încât oficialii israelieni consideră că Iranul nu are în prezent o capacitate semnificativă de reconstituire.

„Înainte de război, se estima că Iranul producea aproximativ 100 de rachete balistice pe lună. Această capacitate a fost redusă la zero.

• În paralel, superioritatea aeriană s-a extins.
• Oficialii israelieni estimează că aproximativ 80 până la 85% din arhitectura de apărare aeriană a Iranului – inclusiv radare, interceptoare și sisteme de detectare – a fost distrusă, oferind aeronavelor israeliene o largă libertate de acțiune în mare parte a spațiului aerian iranian.

Abia după această pregătire strategică devine clară, pe deplin, amploarea campaniei.

De la începutul operațiunii, au fost efectuate aproximativ 5.700 de misiuni de luptă, cu peste 540 de valuri de atac efectuate în centrul și vestul Iranului și alte zeci în adâncul teritoriului iranian. 

Potrivit The Times of Israel, se pare că au fost folosite peste 12.000 de bombe, dintre care aproximativ 3.600 numai în Teheran, generând aproximativ 8.500 de puncte de atac în toată țara”, mai scrie Mark Dubowitz.

Oficial superior al Forțelor Aeriene Israeliene: „În 18 zile, am zburat la fel de mult ca într-un an”. Când este identificată o nouă țintă, aeronavele IAF pot fi trimise rapid să o atace. Acesta a fost cazul uciderii ministrului iranian al informațiilor, Esmaeil Khatib, potrivit IDF.

F-35I Adir | Foto – Wikipedia

„40 de persoane în 40 de secunde”

Ceea ce face ca aceste cifre să fie semnificative din punct de vedere strategic este faptul că se bazează pe ani de pregătire.

„Înainte de primul atac, planificatorii israelieni au construit un cadru operațional amplu, bazat pe extinderea penetrării serviciilor de informații și o coordonare strânsă cu Washingtonul.

Multe dintre ținte atacate astăzi au fost identificate doar prin dezvoltarea continuă a serviciilor de informații în fazele anterioare ale confruntării.

• Această pregătire a fost evidentă în faza de deschidere, când Israelul ar fi eliminat 40 de persoane în 40 de secunde.
• Acel efort de decapitare, susținut de o operațiune majoră de înșelăciune, a fost urmat imediat de „Genesis”, un pachet masiv de atacuri care a implicat aproximativ 200 de aeronave israeliene, atacând infrastructura de lansare, siturile de stocare și nodurile militare critice din Iran.

F-35I Adir | Foto – Wikipedia

• De atunci, campania a dat dovadă de o flexibilitate operațională neobișnuită. Surse israeliene indică faptul că aproximativ o cincime din ieșiri schimbă țintele după decolare, reflectând o integrare a informațiilor în timp real, rar întâlnită la această scară.

Coridoarele de atac structurate permit presiunea simultană pe distanțe multiple, menținând în același timp ritmul. Trăsătura sa definitorie ar putea fi faptul că Israelul a menținut această intensitate ofensivă în timp ce și-a apărat propriul cer.

Peste 90% din proiectilele lansate asupra teritoriului israelian au fost interceptate, păstrând libertatea strategică de acțiune și permițând continuarea operațiunii fără pierderi majore de impuls. Aceasta nu mai este o simplă uzură. Este dezmembrarea deliberată a sistemului nervos militar al regimului”, încheie Mark Dubowitz.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Necunoscuta „Taiwan”. Cum beneficiază China de epuizarea resurselor SUA în „mlaștina” din Orientul Mijlociu. „Este, pur și simplu, scandalos” 
• Iranul, hărțuit cibernetic la toate nivelurile. În 2011, malware-ul Stuxnet a distrus centrifuge nucleare. În 2026, până și o aplicație populară de rugăciune a fost „întoarsă” împotriva regimului / Cum răspunde Teheranul
• Câtă protecție pot oferi, de fapt, armele nucleare ale Franței? Macron face un pas istoric, dar provocările nu lipsesc
• Ipocrizie și cinism la nivel înalt. Cum s-a transformat Rusia lui Putin, la ONU, în „avocatul” Iranului. „Moscova încalcă zilnic chiar principiile pe care, acum, le cere altora să le respecte”
• Viena, nod central pentru serviciile de informații ale Rusiei. Cum încearcă Moscova să intercepteze comunicațiile prin satelit ale NATO. Locații-cheie: „Complexul Russencity, ambasada, centrul cultural, un fost sanatoriu”