Teama de concediere devine principalul factor de stres la locul de muncă. „Angajatorii pot profita de frica angajatului”

Teama de concediere se dovedește a fi principalul factor de stres la locul de muncă. În România există multe legi care combat discriminarea, hărțuirea morală sau hărțuirea sexuală la locul de muncă. Totuși, mai există și alți factori care ar putea să influențeze raporturile de muncă. Unul dintre acești factori, despre care se discută prea puțin sau chiar deloc în spațiul public, este spectrul fricii în relațiile de muncă.

Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a precizat că frica la locul de muncă poate fi sau nu conștientizată, dar are o legătură directă cu climatul social și economic din România.

REACȚIE Scandalul mașinii de lux de la TVR escaladează. Marina Almășan susține că Porsche-ul în care apare angajatul TVR din emisiunea sa este „de împrumut” și o acuză pe șefa TVR Sorina Matei că „l-a prăbușit pe Tudor”

23:59

Scandalul mașinii de lux de la TVR escaladează. Marina Almășan susține că Porsche-ul în care apare angajatul TVR din emisiunea sa este „de împrumut” și o acuză pe șefa TVR Sorina Matei că „l-a prăbușit pe Tudor”

CONTROVERSĂ Comisia Europeană propune noi reguli pentru statele care vor să adere la UE. Cum pot fi afectate Moldova, Albania, Muntenegru și, în special, Ucraina

23:07

Comisia Europeană propune noi reguli pentru statele care vor să adere la UE. Cum pot fi afectate Moldova, Albania, Muntenegru și, în special, Ucraina

Un cumul de factori alimentează frica de a-ți pierde locul de muncă.
Această frică poate fi cuantificată doar în materie penală.
Efectele asupra climatului de la locul de muncă sunt, în ultimă instanță, nefaste.

Dacă un angajator profită de această frică a angajatului, atunci pot apărea „germenii” discriminării sau hărțuirii la locul de muncă.

Ce alimentează frica de a-ți pierde locul de muncă

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura a explicat cum apare frica în relațiile de muncă și care este impactul îngrijorător pe care îl are în relațiile de serviciu.

„Este vorba de frica de a nu rămâne fără un loc de muncă, care se insinuează pe nesimțite. Frica de a-ți pierde locul de muncă!

Această frică se insinuează încetul cu încetul, pentru că lucrătorii/angajații observă schimbări în viața profesională de zi cu zi și sunt afectați, în aceeași măsură, și de ceea ce se întâmplă în viața personală.

Reducerea efectivă a numărului de proiecte derulate.
Reducerile masive de personal și restructurările care sunt anunțate aproape permanent, atât în mediul public, cât și în mediul privat
Faptul că evaluările anuale ale lucrătorilor/angajaților nu sunt întotdeauna corecte.
Inflația și recesiunea.

Unul dintre cele mai mari motive de teamă este chiar vârsta și dificultatea de a identifica un loc de muncă după 45 – 50 de ani, frica nu a nu îți putea plăti ratele la bancă sau asigura cele necesare copiilor care merg la școală”, a explicat Cristian Jura.

Cristian Jura, fost membru CNCD

„Înlocuirea factorului uman cu agenți AI”

„Un alt motiv este înlocuirea factorului uman cu agenți AI, evoluția care este abia la început, dar care se va accentua pe măsură ce trece timpul”, avertizează Cristian Jura.

„Ne confruntăm, din păcate, cu factori care se acumulează în timp. Acești factori pot avea un efect nefast asupra climatului de muncă.

Pe de o parte se creează o tensiune în interiorul colectivului.

Pe de altă parte, angajatorii pot pune o presiune suplimentară sau pot avea cereri nerezonabile, profitând de această stare de frică a angajatului”, a mai explicat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Cristian Jura: „angajatorii pot pune o presiune suplimentară sau pot avea cereri nerezonabile” | Foto – Facebook

„Este suficient ca victima să se teamă că amenințarea s-ar putea materializa”

Frica poate fi cuantificată – mai spune Cristian Jura -, dar doar în materie penală, unde această frică poartă denumirea de ”temere” și este un element central în infracțiunile prevăzute de art. 206 – Amenințarea și art. 207, Șantajul, din Codul penal.

„Practic, această temere are legătură cu libertatea psihică a persoanei, dreptul de a nu trăi sub presiunea unei amenințări constante care provoacă teamă.

Temerea justificată nu este necesar să producă o frică paralizantă, dar trebuie să fie de așa natură încât o persoană, aflată în locul victimei, ar resimți pericolul.
Este suficient ca victima să se teamă că amenințarea s-ar putea materializa.
Subliniez că aceste elemente țin de materia dreptului penal.

Cu toate că această frică sau temere există deja în numeroase medii profesionale, frica/ temerea că poți să îți pierzi locul de muncă în sine nu este o faptă reglementată de legislația în vigoare.

Dar, în cazul în care cineva profită de această temere sau frică, dacă speculează temerea/ frica cuiva, atunci ne-am putea afla în fața unor fapte de discriminare sau hărțuire la locul de muncă”, a mai declarat Cristian Jura, fost membru al CNCD, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.