Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin Constituție achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice

Una din componentele cheie ale bogăției naționale, terenurile agricole, se înstrăinează pe zi ce trece. Străinii cumpără pe bandă rulantă teren agricol în România. Investiția în terenuri agricole, mai ales cele arabile, pare un activ profitabil. S-a ajuns ca cifre impresionate de sute de mii de hectare să ajungă în portofolii deținute de alte țări, și asta doar la nivel de persoane fizice. Datele despre terenurile deținute de persoane juridice străine sunt secrete. În același timp, țări vecine precum Polonia și Ungaria, dar și alte țări europene reglementează foarte strict accesul străinilor la terenurile agricole, considerându-le o resursă strategică națională.

În doar 4 ani, suprafața agricolă deținută de străini a crescut cu 33%

Chiar și în plină criză economică gobală, străinii continuă să cumpere teren agricol în România.

Compania daneză FirstFarms A/S, de exemplu, își consolidează poziția pe piața agricolă din România. A anunțat, acum câteva zile, noi investiții pentru 2026. Danezii sunt interesați în mod special de achiziția de terenuri agricole dotate cu sisteme de irigații funcționale, notează economica.net.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Rusia nu o să atace Europa”

08:30

LEGE Pensii de 6.260 lei/lună pentru această nouă categorie de pensionari români, în 2026? Legea a fost deja votată

08:20

FOTO – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock

În prezent, compania exploatează aproximativ 7.400 de hectare în România. Dintre acestea, peste 5.100 de hectare sunt în proprietate, plasând danezii printre investitorii străini majori din sectorul agricol local.

• Acest trend al achiziției de terenuri de către cetăţenii străini datează de mai mulți ani. De subliniat că, în doar 4 ani, suprafaţa de teren deţinută de persoane fizice din afara ţării a crescut cu 33%. Însă, datele privind investitorii persoane juridice nu sunt furnizate de autorități.

Persoanele juridice străine care au cumpărat teren sunt un mister

• Instituția vizată, Agenţia Naţională de Cadastru, susține însă că nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini.

• În țara noastră, cetăţenii străini deţin pe persoană fizică peste 28.000 de hec­tare de te­ren, o supra­faţă echi­va­lentă cu două oraşe mari precum Timişoara sau Cluj-Napoca, sau chiar Bucureştiul şi o comună de lângă el, arată o analiză ZF pe baza datelor Agenţia Naţio­nală de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Agenţia nu are însă date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini.

0,27% din terenul nostru agricol este deţinut de străini persoane fizice

Acum 5 ani, în anul 2021, străinii dețineau în România 21.050 de hectare în total. Acum,cifrele arată o expansiune accelerată, datorată inclusiv accesului mai facil la resursele funciare, care conturează un fel de oraş „invizibil“, potrivit ZF.

În total, în România sunt 13,4 mi­lioane de imo­bile şi 10,6 milioane de hectare cu categoria de folosinţă „teren agricol“. Din această cifre, 33.940 de imobile sunt deţinute de cetăţeni străini, alături de 28.363 de hectare. Practic, 0,27% din terenul agricol românesc este deţinut de străini pe persoană fizică, mai arată datele de la ANCPI.

Ungaria interzice prin Constituție cumpărarea de teren, văzut ca „avere națională”

Ungaria este unul dintre cele mai ferme exemple din Uniunea Europeană referitoare la dreptul de proprietate asupra activelor sale. Constituția și legislația subsecventă din țara vecină definesc terenul agricol drept „avere națională”. În consecință, străinii nu pot cumpăra teren agricol.

Inclusiv cetățenii UE pot achiziționa doar dacă îndeplinesc condiții stricte: rezidență, activitate agricolă reală, limite de suprafață și control administrativ sever. Scopul acestor restricții este evident: blocarea speculei și păstrarea pământului în proprietatea maghiară.

Premierul ungar Viktor Orban. Foto: Marton Monus/-/dpa

Polonia – control prin autorizații și drept de preempțiune

Un alt caz relevant este Polonia. Proaspăt intrată în G20, țara cu un PIB care a depășit în 2025 un trilion de dolari permite achizițiile doar în cazuri excepționale, cu aprobări guvernamentale.

Statul are drept de preempțiune, dând prioritate fermierilor locali. De notat că piața agricolă poloneză este atent monitorizată pentru a preveni concentrarea terenurilor în portofolii externe și intrarea masivă a capitalului străin.

Președintele Karol Nawrocki este un mare susținător al prorprietății statului. Foto: Profimedia

Germania și Austria pot bloca vânzările excesive

În Germania, – mult timp cea mai bogată țară europeană -, autoritățile regionale au dreptul de a bloca vânzările care duc la speculă sau concentrare excesivă.

Și Austria aplică un sistem similar nemților. Astfel, fiecare land are competența de a aproba sau refuza tranzacțiile, care implică criterii de interes public și echilibru rural, potrivit Revista-ferma.

Elveția interzice aproape complet achizițiile de terenuri

Alte țări din nordul Europei precum Danemarca sau Norvegia, dar și Elveția, care nu e membră UE, condiționează achizițiile de terenuri de statutul de rezidență al solicitantului în țara respectivă, precum și de cunoștințe de agricultură sau legături cu acest domeniu.

Norvegia pune condiții stricte pentru achiziția de terenuri / sursa foto: Profimedia

Elveția interzice aproape complet străinilor să cumpere teren agricol. Norvegia permite statului să blocheze vânzările considerate că ar pune în pericol interesul național.

România vede terenurile ca pe o marfă, nu ca pe un bun strategic

Prin simpla comparația a legislației, se poate observa imediat că țara noastră este una dintre cele mai permisive piețe de teren agricol la nivel european. Astfel, spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România nu vede în terenul agricol o resursă strategică, ci pur și simplu o marfă inclusă în mecanismul pieței libere ca oricare alta.

Sursa acestei situații paradoxale are legătură, în ceea ce privește România, cu aderarea la Uniunea Europeană. Însă, cu toate că și Ungaria și Polonia sunt membre depline UE, acestea au avut grijă să reglementeze strict accesul străinilor la resursa agricolă.

De la aderarea la UE, țara noastră a dat acces neîngrădit la cumpărare

După expirarea perioadelor de tranziție post-aderare la UE, România le-a permis cetățenilor străini și entităților juridice străine să cumpere teren agricol, mai scrie sursa citată anterior.

• Deși Legea nr. 17/2014 a introdus mecanisme precum dreptul de preempțiune, condiții de rezidență sau obligația de a desfășura activitate agricolă, aceste bariere sunt relativ ușor de ocolit prin firme, structuri juridice sau intermediari.
• În consecință, sute de mii de hectare de teren agricol sunt controlate de investitori străini sau fonduri internaționale.
• Ca efect direct, prețul pământului a crescut peste capacitatea fermierilor români.
• Concentrarea terenurilor a accelerat.
• Micii agricultori sunt tot mai marginalizați.

Totuși, un pas timid s-a făcut în direcția reglementării prin lege a cumpărării de terenuri. (Detalii AICI).

AUTORUL RECOMANDĂ

Localitatea din România în care un teren de 5.000 mp se vinde cu doar 5.000 €, acum în martie 2026

AUR a depus un proiect de lege pentru limitarea cumpărării terenurilor agricole de către investitori străini