Care ar putea fi mutările lui Trump după ce democrații au câștigat alegerile de la jumătatea mandatului. Explicațiile punctuale ale experților Atlantic Council

Democrații au obținut o victorie de proporții în urma alegerilor de la jumătatea mandatului (midterms) desfășurate în SUA. Trump și republicanii au pierdut teren, dar asta nu înseamnă că nu au la dispoziție spațiu de manevră. Congresul american s-a colorat în albastru – culoarea democraților -, iar aceștia au preluat Senatul și Camera Reprezentanților.

În cadrul sistemului politic american, Senatul are puterea exclusivă de a confirma sau a respinge judecătorii federali, inclusiv pe cei de la Curtea Supremă, precum și membrii Cabinetului prezidențial.

REACȚIEPetrișor Peiu avertizează asupra unui nou val de scumpiri în România: „Europa se află în pragul unei noi explozii a prețurilor”

11:01

ULTIMA ORĂLuca Niculescu îndeamnă oamenii de afaceri din România să propună politici publice pentru Guvernul său: „Veniți cu soluții care pot fi aplicate”

11:00

• Donald Trump nu va mai putea numi magistrați apropiați lui fără un compromis major cu democrații.
• De asemenea, orice remaniere de cabinet sau numire în agențiile federale va fi strict monitorizată și potențial blocată de către Congres.

Deoarece nu mai are sprijinul în Senat și Camera Reprezentanților, Trump poate guverna acum doar prin intermediul decretelor prezidențiale. Acestea îi oferă o marjă largă de manevră în comerț, politică externă și imigrație.

Totuși, îl plasează într-un conflict constituțional permanent cu Congresul și în fața unor bătălii juridice masive în instanțe.

Experții Atlantic Council au analizat situația creată în urma alegerilor din SUA și explică, punctual, ce s-ar putea întâmpla în continuare.

Donald Trump | Foto – Mediafax

Jörn Fleck: Trump și-a exprimat dorința de a-și folosi vetoul

Jörn Fleck este directorul principal al Centrului pentru Europa al think-tank-ului Atlantic Council.

Potrivit acestuia, democrații se vor confrunta cu dificultăți în a impune limite semnificative asupra conduitei politicii externe a lui Trump. Trebuie avute în vedere puterile sale constituționale și disponibilitatea sa de a depăși limitele.

„Democrații ar putea să-l confrunte pe Trump prin intermediul unor proiecte de lege privind subiecte precum acordul cu motorina rusească și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

• Democrații pot include pe ordinea de zi finanțarea suplimentară pentru Ucraina.
• Pot valorifica legislația obligatorie, cum ar fi NDAA, pentru a încerca să obțină concesii privind sprijinul acordat Ucrainei.
• Pot valorifica angajamentele SUA privind securitatea și trupele în Europa, legate de revizuirea în curs a posturii forțelor de către administrație.

Noua majoritate va încerca să recupereze puterile comerciale și tarifare pe care Congresul le-a cedat puterii executive în al doilea mandat al lui Trump.

Însă Trump și-a anunțat intenția de a-și folosi dreptul de veto, iar limitele stricte asupra puterii președintelui sunt puțin probabile”, explică Jörn Fleck.

Trump și-a exprimat dorința de a-și folosi dreptul de veto / Foto – Mediafax

Europa va trebui să navigheze între doi poli de putere la Washington

Lucrurile se complică și mai mult, continuă Jörn Fleck. Europa va trebui să navigheze între doi poli de putere la Washington.

Europa se va confrunta, pe de o parte, cu un Congres Democrat care dorește să promoveze o agendă de reangajare cu aliații europeni. Dar nu va putea produce schimbări semnificative de politică în domenii cheie de interes.

„Bruxellesul și și alte capitale europene trebuie să fie pregătite să contracareze perturbările continue din partea președintelui în ceea ce privește comerțul și Ucraina. Trebuie să evite să-l antagonizeze cu abordări excesiv de partizane.

Moscova și Beijingul vor trebui acum să se confrunte cu o administrație Trump mai limitată.

• Instinctele lui Trump ar putea fi încă de a căuta acorduri cu Putin și Xi.
• Așadar, europenii ar trebui să evalueze ce oportunități și acorduri pot contura, de la Ucraina la securitatea și comerțul european. Asta chiar dacă acestea s-ar putea dovedi a fi mai degrabă tactice decât strategice.
• Inițiativele mai ample legate de colaburarea cu Casă Albă ar putea rămâne evazive.

Dar Europa pur și simplu nu își poate permite să ignore fatalist următorii doi ani, având în vedere puterile președintelui și miza politicii externe și de apărare a SUA pentru continent”, avertizează Jörn Fleck.

Vladimir Putin și Xi Jinping | Foto – Mediafax

Tressa Guenov: Congresul se va focusa pe apărare și serviciile secrete

Tressa Guenov este directoarea principală pentru programe și operațiuni și cercetător senior la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate din cadrul Consiliului Atlantic. Anterior, a ocupat funcția de secretar adjunct principal adjunct al apărării pentru afaceri de securitate internațională în cadrul Biroului Subsecretarului Apărării pentru Politici.

Aceasta consideră că liderii democrați din Cameră și Senat vor trebui să se concentreze imediat asupra chestiunilor esențiale de politică externă, cum ar fi Iranul și Ucraina.

Însă la fel de importantă va fi posibilitatea unei supravegheri reînnoite a problemelor fundamentale de apărare și informații.

„Se așteaptă ca democrații să insiste asupra unor chestiuni precum planurile Pentagonului privind postura de forță la nivel global și obținerea de cifre privind stocurile critice de muniții și problemele aferente producției de apărare.

• Este probabil ca democrații să analizeze rapoartele privind practicile comerciale necorespunzătoare din cadrul departamentului. Ar putea să solicite tragerea la răspundere pentru acțiunile militare recente împotriva țintelor din Caraibe și Iran.
• Prioritățile programatice ale lui Trump – Domul de Aur și probleme mai ample legate de pregătirea personalului, promovări și recrutare – vor fi, probabil, pe ordinea de zi.

Este posibil să vedem un nucleu bipartizan revitalizat de membri care vor dori informații de bază despre modul în care concedierile/pensionările au afectat capacitatea de colectare a datelor din SUA.

IA oferă riscuri și oportunități extinse. Adversarii ar putea colabora în moduri noi împotriva intereselor SUA și a celor ale comunității internaționale.

Aceste probleme fundamentale nu vor fi ușor de abordat. Vor necesita o atenție bipartizană urgentă și o coordonare rapidă între mai multe comisii înainte ca noul Congres să fie învestit în ianuarie. Mai sunt multe de făcut”, susține Tressa Guenov.

Donald Trump, pus în fața faptului împlinit, democrații au câștigat alegerile de la jumătatea mandatului / Foto – Mediafax

Torrey Taussig: Președintele Trump a creat o criză transatlantică

Torrey Taussig este director și cercetător senior la Inițiativa de Securitate Transatlantică din cadrul Centrului Scowcroft pentru Strategie și Securitate al Consiliului Atlantic. Anterior, a fost director pentru afaceri europene în cadrul Consiliului Național de Securitate.

Atâta timp cât Trump este în funcție, întrebările și îngrijorările legate de implicarea SUA în NATO vor rămâne, consideră Taussig.

„Nu Congresul, ci președintele a creat o criză transatlantică. A amenințat că va anexa Groenlanda, va face din Canada cel de-al cincizeci și unulea stat și va retrage protecția aliaților NATO care nu investesc suficient în apărare.

• Administrația, nu Congresul, a fost cea care a ocolit toate eforturile de a construi sprijin european pentru (sau chiar conștientizarea) războiului său cu Iranul.
• Administrația i-a luat prin surprindere nu numai pe europeni, ci și pe Congres, atunci când a anulat desfășurarea de trupe în Europa, la începutul acestui an.

Democrații controlează ramura legislativă. Mulți de pe ambele părți ale Atlanticului vor căuta să vadă dacă partidul poate obține un anumit grad de control de la ramura executivă în politica externă și de securitate”, susține Torrey Taussig.

Torrey Taussig: Președintele Trump a creat o criză transatlantică / Foto – Mediafax

Recalibrarea securității transatlantice

Democrații care favorizează o prezență robustă a SUA în Europa și un angajament ferm față de NATO pornesc de la o fundație solidă. În ciuda abordării greoaie a administrației față de aliați, sprijinul pentru NATO în Congres depășește deja liniile de partid. Și are un efect semnificativ.

„Controlul democraților asupra Congresului va avea în continuare un efect de recalibrare asupra securității transatlantice.

În ianuarie 2027, democrații vor prezida toate comisiile și subcomisiile din Cameră și Senat. Vor prezida inclusiv comisiile de creditare a fondurilor și cele importante pentru securitatea europeană și politica externă.

• Comisia pentru Forțe Armate a Senatului
• Comisia pentru Relații Externe a Senatului
• Comisia pentru Forțe Armate a Camerei
• Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei

Democrații vor decide ce proiecte de lege vor fi audiate. Vor controla investigațiile și vor supraveghea aproximativ două treimi din personalul și bugetele comisiilor.

Vom vedea efectele acestei schimbări în negocierile și audierile NDAA – National Defense Authorization Act – din 2027 privind postura forțelor americane în Europa.

Trump își menține privilegii executive largi în domeniul politicii externe. Democrații vor începe să deschidă calea pentru o nouă abordare a colaborării cu aliații SUA”, punctează Torrey Taussig.