Ce au în comun FURTUL de la Luvru și furtul Coifului de la Coțofenești. Asemănări, coincidențe, scenarii și breșe de securitate aproape neverosimile

Bijuteriile – tezaur par să fi stârnit „apetitul” cultural al hoților în anul 2025. Nu mai este un secret pentru nimeni că Franța a rămas fără bijuteriile Coroanei, furate săptămâna trecută din celebrul muzeu Luvru, iar România fără tezaurul național, sustras la început de 2025, dintr-un muzeu cu mai puțină notorietate din Olanda. Două furturi care au aruncat însă în aer agenda celor două țări și au băgat politicienii de la cel mai înalt nivel în „criză de identitate națională.” O criză – fulger care în România pare să se fi „topit” ușor-ușor în despăgubirea în valoare de  5,7 milioane de euro, acceptată pentru tezaurul național furat din muzeul olandez și în așteptarea finalizării unor anchete care, pentru moment, nu duc nicăieri.

În Franța, se repetă scenariul românesc al mândriei naționale, rănită direct în orgoliu, de furtul bijuteriilor de tezaur din epoca napoleoniană din cel mai vizitat muzeu din lume.

ULTIMA ORĂ De ce se implică serviciile în jocuri de putere? Nicușor Dan răspunde: „E o întrebare pentru partide”

00:08

ULTIMA ORĂ Explicațiile lui Nicușor Dan despre nenumăratele gafe făcute: „Au fost evenimente suprapuse / La Timișoara a fost într-adevăr o greșeală” / Cred că trebuie să ne uităm mai mult la conținut și nu la formă”

23:55

În cazul ambelor jafuri, scenariile au fost titrate la scenă deschisă – de la topirea bijuteriilor, la estimarea prejudiciilor unor obiecte catalogate ca fiind inestimabile – până la breșe de securitate în locuri în care ai senzația că nu poate pătrunde nici musca.

Până una alta – nici în cazul recentului furt de la muzeul din Franța, nici în cazul celui din Olanda, unde se împlinește curând anul – hoții nu au fost încă prinși. 

Anchetatorii francezi sunt într-o cursă contra cronometru pentru a-i găsi pe cei patru suspecți și pentru a recupera comorile, cunoscute drept bijuteriile Coroanei Franței. În ceea ce-l privește pe Emmanuel Macron – mândria și identitatea națională, după episodul furtului de la Luvru, par, deocamdată, să reziste.

La politicienii români – unii dispăruți din funcțiile avute în perioada furtului tezaurului dacic – subiectul  pare la fel de îndepărtat ca și posibilitatea de a ne recupera Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Vorba aceea, are și mândria națională „mandatul” ei politic, cu dată de expirare.

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, furate în două minute din Muzeul Drents

• Începutul anului 2025, mai exact 24 spre 25 ianuarie – în cursul nopții de vineri spre sâmbătă – venea cu un breaking news negru pentru România. Coiful de la Coţofeneşti și brățările de aur dacice expuse la Muzeul Drents din Olanda au fost furate.

Cine? Cum? De ce? Pe mandatul cui se întâmplase? Cine este fostul ministru, dar actualul? Aveam sau nu aveam asigurare? A fost un pont? Au dat iama în patrimoniul național chiar hoții români? – Întrebări apărute pe bandă rulantă, imediat după anunțul furtului care zguduia la cote maxime pe rețelele de socializare identitatea națională a politicienilor, transformând-o, în scurt timp, într-un laimotiv de isterie națională.

Ecuația furtului din Olanda a fost una simplă. În două minute, hoții au provocat o explozie, au pătruns în muzeu și au plecat cu „prada.” Brățările dacice făceau parte din setul de 13 brățări vândute pe piața neagră în anii ’90 și recuperate de statul român.

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, furate din Muzeul Drents din Olanda

Marcel Ciolacu: „Aceste obiecte au o valoare uriașă pentru poporul român şi identitatea noastră naţională”

Marcel Ciolacu, premierul României la acea vreme, a avut o reacție imediată, cerând ca piesele să fie recuperate rapid și să revină în siguranță în România.

”Este inadmisibil ce s-a întâmplat cu tezaurul românesc într-un muzeu din Olanda. Nu s-a pomenit până acum ca un tezaur de o asemenea valoare, mai ales că reprezintă identitatea unui stat, să fie expusă fără pază. Este responsabilitatea, în totalitate, a guvernului olandez.

Trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim şansele găsirii lor. În funcţie de cooperarea cu autorităţile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaţionale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Şi nici să anunţăm o recompensă pe măsura valorii uriaşe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român şi identitatea noastră naţională”, scria Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu, premier în funcție al România, la data furtului tezaurului dacic din Olanda

Klaus Iohannis: „Acest furt este o tragedie pentru noi”

Furtul tezaurului dacic de la muzeul din Olanda l-a „trezit” și l-a sensibilizat până și pe Klaus Iohannis, care se afla încă la Palatul Cotroceni.

„Eu am fost imediat, de atunci, în contact cu premierul olandez, care m-a asigurat că Olanda va face tot ce este necesar pentru a descoperi ce s-a întâmplat şi pentru a recupera, până la urmă, aceste piese care pentru noi sunt de o valoare inestimabilă, sunt simboluri naţionale„, preciza, extrem de afectat, fostul președinte al României.

Klaus Iohannis, fost președinte al României

Jaful de 88 de milioane de euro de la Luvru. 4 hoți au dat spargerea în 4 minute la cel mai vizitat muzeu din lume

• Revenim pe tărâmuri pariziene, acolo unde furtul bijuteriilor coroanei Franței a stârnit un adevărat „cutremur.” Declarații, întrebări, controverse, ipoteze. Politicienii francezi, în frunte cu Emmanuel Macron, au intrat și ei în aceeași criză de identitate națională, clamată puternic prin mesaje pe rețelele de socializare și la televiziuni.

Breaking news-ul furtului de la Muzeul Luvru a făcut imediat înconjurul lumii! Hoți cu cagule au pătruns dimineața, pe 19 octombrie, cu ajutorul unei macarale, în Muzeul Luvru din Paris, spărgând o fereastră de la etaj.

S-au furat obiecte „de o valoare inestimabilă” dintr-o zonă care adăpostește bijuteriile Coroanei franceze și au reușit să fugă pe motociclete. Imaginea relatată pare desprinsă dintr-un film cu James Bond, însă este realitatea necoafată din teren.

Potrivit autorităților, au fost furate opt obiecte, printre care diademe – bentițe cu pietre prețioase – coliere, cercei și broșe. Toate sunt din secolul al XIX-lea și au aparținut cândva familiei regale franceze sau conducătorilor imperiali.

Jaful de 88 de milioane de euro de la Muzeul Luvru

Macron: „Un atac asupra unui bun cultural pe care-l prețuim pentru că face parte din istoria noastră”

Președintele francez, Emmanuel Macron, a denunțat furtul spectaculos de bijuterii de la Muzeul Luvru din Paris, descriindu-l drept „un atac asupra istoriei culturale a Franței.”

„Furtul de la Luvru este un atac asupra unui bun cultural pe care-l prețuim pentru că face parte din istoria noastră. Vom recupera operele și îi vom aduce pe făptași în fața justiției. Sub conducerea Parchetului din Paris, se face tot posibilul, pretutindeni, pentru a se realiza acest lucru”, a spus ferm președintele Franței.

Emmanuel Macron, președintele Franței / Sursă foto: Profimedia

Hoții au fost filmați în plină acțiune, dar nu și găsiți. Imaginile furturilor au făcut înconjurul lumii

Jaful de la Luvru a fost filmat. Imaginile dezvăluite de presa franceză arată ușurința cu care tâlharii de la Luvru au comis celebrul jaf. Bijuteriile lui Napoleon, expuse în Galeria Apollo, au fost furate de niște hoți deghizați în paznici.

Și Poliția din Assen, Olanda, a postat la scurt timp după furt, primele imagini cu momentul intrării hoților prin efracție în clădirea muzeului din Olanda. Imaginile alb-negru au fost încărcate atunci chiar de poliția din Assen. 

Ipoteza topirii obiectelor furate, vehiculată și în România și în Franța

• Nici nu se identificaseră bine primele direcții ale anchetei după furtul tezaurului dacic din Olanda, că experții din România vorbeau deja despre faptul că artefactele românești, furate de la muzeul din Olanda, ar fi fost deja topite.

Mai mult, aceștia estimau un risc de 50% ca hoții care au furat coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice și să fi topit comorile pentru metalul prețios.

Aceeași idee a apărut în peisaj și după furtul de la Muzeul Luvru, procurorul parizian Laure Beccuau subliniind însă că infractorii „nu ar câștiga” suma la care se ridică valoarea obiectelor furate  „dacă ar avea ideea nefericită de a topi aceste bijuterii.”

Cu toate acestea, informațiile apărute în preza franceză devoalează faptul că anchetatorii se grăbesc să recupereze piesele înainte ca hoții să topească metalele sau să recupereze pietrele prețioase.

Bijuteriile Coroanei furate de la Luvru nu au fost niciodată asigurate

• Valoarea pentru bijuteriile coroanei Franței furate în timp record de la Muzeul Luvru a fost estimată la 88 de milioane de euro, o sumă „extrem de spectaculoasă”, dar care „nu are echivalent și nici comparație cu pierderea istorică”, după cum a declarat procurorul francez pentru postul RTL.

Furtul de la Muzeul Lucru din Paris a scos la iveală și o altă problemă care se pare că există și la case mai mari și anume faptul că bijuteriile Coroanei furate de la Luvru nu au fost niciodată asigurate, după cum relatează FT.

Mai exact, piesele neprețuite, inclusiv broșa cu diamante a împărătesei Eugenia și diademe regale, făceau parte din colecția națională a Franței, pe care statul o „autoasigură”, din cauza costurilor astronomice ale asigurărilor private.

De ce doar 5,7 milioane de euro despăgubire pentru tezaurul dacic furat în Olanda?

• Și în România furtul tezaurului dacic a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei”, referitoare la siguranța pieselor de tezaur transportante la muzee din străinătate, dar și la evaluarea periodică a acestora.

Fostul ministru al Culturii, Natalia Intotero, recunoaște că suma stabilită prin despăgubirea pieselor -tezaur este una mică, dintr-un motiv ireal și anume faptul că brățările dacice nu fuseseră evaluate.

„Am solicitat reevaluarea pieselor de tezaur. După cum știți, unora dintre aceste piese nu li s-a făcut reevaluarea, așa cum prevedea legea. De aceea, și suma de asigurare pentru unele a fost mai mică. În speță, chiar și pentru aceste exponate din tezaur care, din păcate au fost furate”, a conchis Natalia Intotero.

Ministrul Culturii din Franța: „Jaful a fost în 4 minute”

• Furtul de la Muzeul Luvru, dar și cel de la Muzeul Drents din Olanda au readus în atenție și problema securității muzeelor în care sunt expuse adevărate comori de o valoare uriașă.

„Problema securității muzeelor din Franța este una veche. Infractorii care au furat bijuteriile din Luvru au reușit să o facă în patru minute” , a declarat ministrul Culturii, Rashida Dati, pentru postul de televiziune TF1.

Furtul, ale cărui imagini au fost difuzate în întreaga lume, a stârnit o controversă politică și a reaprins dezbaterea privind securitatea muzeelor franceze.

Incredibil, dar adevărat! Și Muzeul Luvru are securitate deficitară

Laurence des Cars, directoarea muzeului, a fost audiată de către un comitet parlamentar de la 15:30 (ora Franței). 

Specializată pe istoria artei și curator de profesie, Laurence des Cars deține funcția de director din septembrie 2021, fiind numită de președintele francez Emmanuel Macron. 

„Nu putem înlocui aceste obiecte, iar aceste colecții care au fost furate sunt colecții naționale. Bijuteriile reprezintă Franța în lume și întreaga lume și-a exprimat solidaritatea cu Franța”, a mărturisit durectoarea muzeului. 

Aceasta a mai dezvăluit că muzeul a avut securitate întărită în ultimii 10 ani, dar vara trecută a primit un raport extern privind securitatea deficitară și a implementat ceea ce i s-a recomandat, evidențiind însă faptil că Luvru, asemenea tuturor clădirilor vechi, au „probleme structurale reale.”

Totodată, potrivit datelor publicate de jurnaliștii de la Wall Street Jurnal, în zona în care hoții au parcat o macara, montată pe un camion, pentru a jefui Muzeul Luvru, exista o singură cameră de supraveghere și aceea era îndreptată în direcția greșită. Prin urmare, agenții de securitate care monitorizau ecranele din centrul de comandă al muzeului nu au observat nimic.

Situația nu a fost cu mult diferită nici la muzeul din Olanda, de unde s-a furat tezaurul românesc. La momentul jafului, în clădirea Muzeului Drents nu se afla niciun paznic, deși ar fi trebuit să fie, conform contractului semnat cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care oferise 673 de artefacte geto-dacice din aur și argint.

Haz de necaz după furtul ca din filme de la Luvru. Și cu mândria națională cum rămâne?

Muzeul Luvru și-a redeschis porțile pe 22 octombrie pentru prima oară de când a fost evacuat în urma jafului care se ridică la 88 milioane de euro din muzeul în care intră anual 8,7 milioane de vizitatori. 

Cum tot hazul de necaz este mai bun în vremuri de criză identitară, francezii s-au „ocupat” puțin de subiectul jafului de la Luvru. Căci, vorba aceea,” noblesse oblige!”

Creatorii de meme-uri din online au considerat că securitatea muzeului Luvru se află într-un asemenea grad de amatorism, încât şi un animal de companie ar fi putut să-i fenteze şi să le fure bijuteriile de sub nas, fără prea mari probleme.

Scenariul celor două furturi – desprinse parcă din filmele de acțiune – rămâne în continuare deschis oricărui final. Vom vedea când, cum și cât vor recupera, atât românii, cât și francezii, din piesele- tezaur furate. 

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Natalia Intotero, despre tezaurul furat: „Urmează ca noi să demarăm de îndată procedura de INVENTARIERE a patrimoniului”
• Scandalul despăgubirii pentru tezaurul furat. Foștii miniștri ai Culturii se contrazic. TURCAN laudă autoritățile române / INTOTERO: „Suma nu reprezintă valoarea tezaurului” Cum se va derula, pas cu pas, ANCHETA jafului din Olanda. Ipoteza-șoc luată în calcul de procurori și marile semne de întrebare   
• MESAJUL apărut pe pagina Muzeului Drents, după JAFUL care a schimbat total lucrurile. Anunț ireal în cei 170 de ani de existență: „Este o ZI NEAGRĂ” 
• Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic 
• Marcel CIOLACU reacționează după furtul obiectelor de TEZAUR dacic/ „Trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”