Războiul din Ucraina a intrat în cel de-al cincelea an, iar conflictul mocnit din Orientul Mijlociu a izbucnit în data de 28 februarie 2026. Sunt tensiuni crescânde și între Pakistan și Afganistan, China trage cu ochiul către Taiwan, iar spectrul unei escaladări nedorite, în care să fie „prinse” din ce în ce mai multe țări, ridică și o întrebare esențială. Suntem pregătiți pentru ceea ce e mai rău?
În Europa, țările au început să ia măsuri pentru a nu fi „descoperite” în eventualitatea unui scenariu militar complicat, iar unele dintre decizii ale autorităților au stîrnit deja controverse aprinse. În Germania, de exemplu, bărbații cu vârste între 18 și 46 de ani nu mai pot lipsi din țară mai mult de trei luni fără a avea aprobarea autorității militare.
Dar totul trebuie analizat în perspectivă. Condițiile actuale – riscul unui conflict major a crescut din ce în ce mai mult – impun o reconsiderare atentă a modalităților de apărare, iar fiecare țară acționează în consecință.
Autoritățile militare din Germania au încercat să explice că această modificare ține de măsurile care trebuie luate în ceea ce privește evidența populației în cazul unui conflict.
De altfel, Germania a decis că trebuie implementat un serviciu militar voluntar la nivel național – mai multe detalii AICI. Din anul 2027, 300.000 de germani vor efectua o examinare medicală obligatorie.
Vor fi deschise 24 de centre de selecție pentru examenul medical, iar Boris Pistorius, ministrul Apărării din Germania a precizat că dorește să crească numărul de soldați de la 184.000 la 270.000 până în 2035.
La nivel european nu este exclusă reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar România – stat membru NATO cu războila graniță – nu poate rămâne în afara acestei „ecuații” complicate.
În perioada comunistă, dar și după Revoluția din 1989, serviciul militar a fost obligatoriu pentru toți bărbații care împlineau 18 ani. Excepție celor care aveau probleme medicale.
La cel moment, România a pus bazele unei armate de profesioniști. Ultimele încorporări au avut loc în anul 2006. Trebuie specificat, însă, că serviciul militar nu a fost desființat, din punct de vedere constituțional, ci doar suspendat.
În consecință, în caz de mobilizare sau război, serviciul militar poate fi reintrodus în România.
Decizia de supendare a serviciului militar obligatoriu în România – pe timp de pace – s-a bazat pe mai multe argumente.
Nu în ultimul rând, specialiștii spun că militarii profesioniști sunt mult mai motivați și mai bine antrenați decât recruții încorporați anterior. De altfel, în cele mai multe dintre cazuri, recruții nici nu își doreau stagiul militar.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F2019_08_11_0_2_amintiri-de-soldat-o_42360.jpg)
Sursa foto – Tribuna
Nicolae Ceaușescu a devenit președinte al Republicii Socialiste România în anul 1974. Și până atunci condusese condusese țara, din 11 iulie 1965, dar din funcția de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR).
În anul 1968, armatele din Pactul/Tratatul de la Varșovia (înființat în anul 1955 ca replică la NATO), conduse de URSS, au invadat Cehoslovacia.
România făcea parte din acest Tratat, dar nu s-a alăturat invaziei.
Acesta a fost momentul în care a prins „viață” doctrina „războiului întregului popor pentru apărarea patriei”.
Serviciul militar obligatoriu pentru toți cetăţenii români, indiferent de sex, a fost impus prin Legea 14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
Astfel, existau mai multe „forme” prin care tinerii puteau satisface stagiul militar obligatoriu.
Studenţii instituţiilor de învăţământ superior stabiliţi prin hotărâre a Consiliului de Miniştri puteau îndeplini serviciul militar şi prin executarea pregătirii militare pe timpul studiilor.
Perioada era urmată de convocări sau cursuri în unităţi sau instituţii militare de învăţământ.
Tinerii care fuseseră deja recrutați – ceea ce se întâmpla încă din ultimul an de liceu, în cele mai multe dintre cazuri – erau ulterior încorporați și repartizați la diferite „arme”.
Perioadele în care își satisfăceau stagiul militar erau diferite.
Din păcate, în timpul regimului comunist și mai ales către sfârșitul perioadei comuniste a României, tinerii încorporați aveau parte de o surpriză neplăcută.
Instruirea militară trecea în plan secund. „Partidul” avea o cu totul altă viziune în ceea ce privește stagiul militar.
La „modă” erau muncile agricole și munca pe șantierele patriei comuniste, inclusiv la Canalul Dunăre-Marea Neagră sau Casa Poporului. Nu era de mirare că ideea de a „face armata” se transformase într-un adevărat coșmar, atât pentru tinerii încorporați, cât și pentru familiile acestora.
Acum, Forțele Armate Române sunt formate din trei categorii de arme:
Forțele Armate Române se află sub comanda Statului Major al Apărării, direct subordonat Ministerului Apărării Naționale. Pe timp de război, președintele României este comandatul suprem al Forțelor Armate.
RECOMANDAREA AUTORULUI: