Luni – 18 august 2025 – a fost, fără îndoială, o zi bună pentru „Echipa Europa”. Întâlnirea de la Casa Albă dintre președintele SUA Donald Trump, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și șapte lideri europeni a decurs ca o ofensivă susținută de farmec, mesaje diligente și o retorică puternică. Toate acestea par să fi revigorat unitatea transatlantică în sprijinul Ucrainei, în urma unui summit descurajant din Alaska între Trump și președintele rus Vladimir Putin.
„Acum, sarcina va deveni și mai dificilă. Liderii Europei trebuie să fie pregătiți să insiste asupra noii lor alinieri transatlantice, să respingă noi propuneri ale Rusiei către Trump și să articuleze răspunsurile necesare la întrebările dificile legate de garantarea securității Ucrainei. Nimic din toate acestea nu va fi ușor”, notează Jörn Fleck și James Batchik pentru Atlantic Council.
„Europa a făcut o treabă lăudabilă în a influența evoluțiile rapide din Ucraina, în special în contextul semnelor îngrijorătoare. Vestea întâlnirii dintre Trump și Putin a fost întâmpinată cu consternare în Europa, chiar dacă liderii au dat dovadă de curaj public pentru a saluta summit-ul. Întâlnirea a avut pretexte discutabile și nu a făcut decât să-l recompenseze pe Putin.
Mai rău, așa cum au remarcat mai mulți comentatori, întâlnirea a purtat duhoarea Münchenului și a Ialtei – negocieri privind securitatea europeană din generațiile trecute care, în prima, au recompensat agresiunea-genocid, iar în cea de-a doua, au supus milioane de oameni unei guvernări autocratice fără ca aceștia să își dea cu părerea”, continuă aceștia.
Nici rezultatele summitului din Alaska nu au lăsat prea mult loc de optimism.
„Vestea despre călătoria cu preaviz scurt a lui Zelenski la Washington a adus amintiri de coșmar. Având în minte dezastruosul conflict din Biroul Oval din februarie , Europa și-a propus să evite cel mai rău scenariu, acela al unei înțelegeri proaste impuse Kievului de către Moscova și Washington.
Alături de Zelenski s-a aflat o delegație de primă clasă din Europa: cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, președintele finlandez Alexander Stubb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Ideea de a trimite întăriri a fost una creativă și, în cele din urmă, una reușită. A întărit statura lui Zelenski față de Trump și a pictat o imagine a unității transatlantice. Comparată cu cele mai mari temeri ale Europei, cursa nebunească de luni, la Washington, a fost un succes al diplomației și unității europene.
O mare parte a întâlnirii s-a concentrat, aparent, asupra garanțiilor «asemănătoare Articolului 5» pe care Europa le-ar putea oferi Ucrainei, cu sprijin din partea Statelor Unite, pentru a evita o nouă agresiune rusă după orice «acord de pace».
Aliații au evitat orice mari dispute privind concesiile teritoriale, iar Trump nu a insistat asupra acestei probleme”, mai scriu Jörn Fleck și James Batchik.
Având în vedere rapiditatea cu care liderii europeni s-au mobilizat pentru a coordona și defini poziții comune, acest exercițiu a arătat Europa în cea mai bună formă: un bloc unit pentru a promova cauza sprijinului transatlantic pentru Ucraina, dispus să își joace rolul.
Prietenii europeni ai lui Trump nu l-au putut convinge de necesitatea unui armistițiu pentru ca discuțiile de pace să permită realizarea unor progrese semnificative. Acesta ar trebui să fie cel mai mare semnal de alarmă pentru europeni.
„În perioada premergătoare summit-ului din Alaska, liderii europeni au încercat să-l convingă pe Trump să facă presiuni pentru un armistițiu specific, ca o cerință minimă pentru negocieri ulterioare, doar pentru a-l vedea apoi pe președintele SUA renunțând la această poziție de unitate transatlantică la conferința de presă cu Putin.
Luni, la Casa Albă, Europa a atins momentul său strategic – deocamdată. Dar Europa va trebui să-și susțină eforturile prin intermediul discuțiilor bilaterale și trilaterale promise pentru săptămânile următoare.
Un lider american schimbător, receptiv la lingușiri, și un lider rus dornic să recâștige inițiativa ar putea face acest lucru dificil.
Putin a precizat clar în conferința de presă cu Trump că se așteaptă să negocieze cu Washingtonul și să nu lase Europa și Kievul «să strice lucrurile» cu «încercări de a folosi unele înțelegeri ascunse pentru a comite provocări care să torpileze progresul incipient». Europa ar trebui să se aștepte ca Putin să încadreze Ucraina și Europa drept partea nerezonabilă în viitoarea sa relație cu Trump.
Dar poate Europa să realizeze o altă vizită la Casa Albă dacă o altă întâlnire Trump-Putin îl va face, din nou, să se răzgândească pe președintele SUA?”, punctează Jörn Fleck și James Batchik.
Pe măsură ce negocierile continuă, liderii europeni ar trebui să insiste asupra a două aspecte, sunt de părere cei directori de la Atlantic Council.
„În primul rând, Washingtonul are o influență mai mare atunci când lucrează cu Europa. Liderii trebuie să reitereze acest aspect în timpul fiecărei întâlniri. Statele europene și Uniunea Europeană sunt cei mai mari susținători ai Ucrainei. Sancțiunile împotriva Rusiei dăunează economiei ruse.
În al doilea rând, Europa este dispusă să cheltuiască ceea ce este necesar pentru a impune o pace durabilă. Liderii săi ar trebui să insiste asupra definirii garanțiilor de securitate pentru Ucraina prin intermediul „Coaliției de Voință”, recunoscând modul în care s-a schimbat dinamica discuțiilor privind garanțiile.
Până în prezent, s-au făcut puține progrese publice cu privire la ceea ce ar face o astfel de coaliție. Membrii coaliției – în special Germania, Franța și Regatul Unit – trebuie să obțină o oarecare claritate și apoi să facă presiuni asupra Statelor Unite pentru a le sprijini planul. Aceasta ar trebui să înceapă cu sprijinul public pentru poziționarea trupelor europene în Ucraina neocupată pentru a apăra țara împotriva unui viitor atac.
Coaliția ar trebui, de asemenea, să facă presiuni asupra lui Trump pentru a oferi schimbul de informații necesar, instrumentele strategice și logistica – fără a oferi forțe americane pe teren – și un backstop american pentru a sprijini o astfel de forță.
Trump a declarat că va colabora cu Europa și că va depinde de europeni să asigure pacea în Ucraina. Liderii Europei trebuie să fie pregătiți pentru această sarcină”, încheie Jörn Fleck și James Batchik.
Foto – Profimedia Images
RECOMANDAREA AUTORULUI: