Rusia militară a îngenuncheat Rusia civilă. Complexul militar-industrial al lui Putin înghite sume uriașe. „Prăpastia dintre aceste două Rusii nu mai este o notă de subsol în economia de război”

Potrivit ultimelor cifre seci, Rusia militară a îngenuncheat Rusia civilă. Economia Rusiei, după începerea războiului cu Ucraina, funcționa deja pe două căi separate. „Acum, acestea se deosebesc și mai rapid, iar decalajul este sigur că se va adânci și mai mult”. Este concluzia economistului Alexander Kolyandr, publicată pe site-ul Centrului de Analiză a Politicii Europene (CEPA) .

• Pe de o parte, continuă Alexander Kolyandr, se află un „complex militar-industrial subvenționat de stat și garantat de cerere”.
• Acest complex militar-industrial se extinde într-un ritm „care ar fi invidiat de orice planificator din timp de pace”.
• Pe de altă parte, „o economie civilă se golește încet, fiind lipsită de forță de muncă, capital și credite”.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

„Această divergență economică se agravează”

Noi date privind producția industrială și o scrisoare a Ministerului de Finanțe, „scursă” în presă, confirmă ceea ce mulți bănuiau.

„Această divergență economică din inima economică a țării este structurală, se agravează și este pe cale să fie supraalimentată de o nouă creștere a cheltuielilor militare.

• Datele privind producția industrială din aprilie de la RosStat, agenția de statistică de stat, arată o creștere generală de 1,9% față de anul precedent.
• Este modestă, dar pozitivă din punct de vedere tehnic.

În primele patru luni ale acestui an, creșterea industrială cumulată a fost de 0,7%, abia suficientă pentru a compensa scăderea economică din iarnă.

Cifra principală de expansiune modestă ascunde, în fapt, o poveste despre economii care deviază de la trend”, explică Alexander Kolyandr.

Economia Rusiei lui Putin, un mare semn de întrebare / Foto – Mediafax

„Boom-ul construcțiilor s-a prăbușit odată cu piața ipotecară”

Dacă este eliminat efectul de apărare, imaginea se deteriorează brusc, punctează Kolyandr.

Producția de „alte echipamente de transport” – o categorie care cuprinde aeronavele și construcțiile navale, principalii beneficiari ai contractelor de apărare de stat – a crescut cu 57% față de anul precedent.

„Produsele metalice finite – cartușe, cartușe de cartușe, echipamente militare – au crescut cu 23%.

Producția de semiconductori, atât de necesari pentru producția de drone, în primele patru luni ale anului, a fost de 2,8 ori mai mare decât în ​​aceeași perioadă a anului 2025.

Partea civilă prezintă o altă poveste.

• Jumătate din toate subsectoarele industriale se află acum în teritoriu negativ.
• Metalurgia a scăzut cu 9% față de anul precedent. Rafinarea petrolului s-a contractat.
• Materialele de construcții au scăzut cu 4%.
• Producția de ciment s-a redus cu 21%.
• Fabricarea cărămizilor cu 23%.
• Sectorul auto s-a contractat cu 42% din 2021.

Producția de lifturi, sticlă și vehicule civile este în scădere. Boom-ul construcțiilor, care a protejat pentru scurt timp Rusia de efectele sancțiunilor, s-a prăbușit odată cu piața ipotecară.

Companiile metalurgice au rămas fără fără cumpărători – nici de la producătorii auto, nici de la proiectele de infrastructură”, punctează Alexander Kolyandr.

Industria civilă, sora săracă în economia Rusiei lui Putin / Foto – Mediafax

„Consecințe dincolo de sectorul militar”

Divergența structurală este pe cale să se adâncească. Potrivit FT, Ministerul Finanțelor solicită 2 trilioane de ruble suplimentare (28 de miliarde de dolari) pentru cheltuieli militare și de securitate în acest an, cu un scenariu pesimist de 4 trilioane de ruble.

• O parte din această creștere a cheltuielilor pare a fi determinată de creșterea costurilor cu despăgubirile pentru victime.
• Până la sfârșitul anului 2025, aproximativ 352.000 de soldați ruși fuseseră uciși de la invazia din februarie 2022.
• De asemenea, ar putea fi necesari bani pentru a susține producția militară în contextul războiului în curs și al creșterii costurilor.

„Finanțarea acestor cheltuieli suplimentare va avea consecințe mult dincolo de sectorul militar.

Fără reduceri în alte părți, un împrumut suplimentar de 2 trilioane de ruble ar duce emisiunea totală de datorie de stat pentru anul respectiv la aproximativ 7,5 trilioane de ruble – o creștere de 7% față de anul trecut, ea însăși un record.

• Obligațiunile guvernamentale pe termen lung cu cupon fix ale Rusiei, OFZ, se vând deja prost.
• La licitațiile recente, cererea de obligațiuni pe 13 ani abia a ajuns la 70 de miliarde de ruble.
• Ultima plasare a dat un randament de 14,8%.

Ceea ce se desfășoară în Rusia nu este o fluctuație ciclică, ci o redirecționare deliberată, dirijată de stat, a economiei către producția de război. Cu cât continuă acest lucru, cu atât devine mai greu de inversat”, mai scrie Kolyandr.

Andrei Belousov, ministrul Apărării (Federația Rusă) / Foto – Mediafax

„O economie din ce în ce mai fragilă la periferia sa civilă”

Competențele și capitalul blocate în producția de apărare nu migrează ușor înapoi către producția civilă.

Lanțurile de aprovizionare reconstruite în jurul cerințelor militare nu sunt ușor de reutilizat.

„Forța de muncă atrasă de sectorul apărării la salarii mari creează presiuni salariale pe care firmele civile nu le pot absorbi.

Modelul datelor privind producția — dezindustrializarea în construcții, metale, rafinare și bunuri de consum; expansiunea rapidă în echipamente de transport, electronică și muniții — reflectă decizii luate nu de piețe, ci de stat.

• Aceste decizii sunt acum întărite de o creștere suplimentară a cheltuielilor militare.
• Acestea vor fi utilizate fără control parlamentar. Vor fi finanțate printr-o combinație de realocare bugetară opacă și creșterea împrumuturilor cu randamente în creștere.

Vladimir Putin | Foto – Mediafax

Pentru factorii de decizie politică și cei care concep sancțiunile din Occident, imaginea care se conturează este cea a unei economii din ce în ce mai izolate de disciplina normală a pieței în nucleul său militar.

Este o economie din ce în ce mai fragilă la periferia sa civilă. Prăpastia dintre aceste două Rusii nu mai este o notă de subsol în economia de război.

Este trăsătura definitorie a acesteia și, pe traiectoriile actuale, este pe cale să se adâncească considerabil”, încheie Alexander Kolyandr.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Gheață subțire în Arctica, cooperarea dintre Rusia și China stă în echilibru instabil. Ce calcule se fac la Beijing
• Câți soldați au dezertat din armata Ucrainei, în primele 10 luni ale anului 2025, comparativ cu perioada 2022 – 2024. „Fracturi tot mai mari între societate și sistemul de mobilizare”
• După un impas prelungit, relația Rusia – Japonia se reîncălzește la foc mic. Chiar Donald Trump a aprins chibritul, dar din scenariu nu lipsesc China și Coreea de Nord 
• Moscova și politica post-Orbán în Europa Centrală. Rusia a pierdut „teren” în Ungaria, dar are în vizor și alte „ținte”. „Setul standard de propagandă și dezinformare” 
• „Amestecul malaezian”. În ciuda blocadei impuse de SUA, Iranul a descoperit „portița” prin care exportă petrol și obține, lunar, miliarde de dolari