Legea epuizării fizice la locul de muncă. Cristian Jura (CNCD), după obiecțiile angajatorilor: „Trebuie elaborate definiții lipsite de ambiguitate”

Asociația Hacking Work a lansat o petiție online intitulată „Vrem legea burnout”. Totodată, o inițiativă legislativă – „Propunere legislativă pentru modificarea si completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout)” a fost depusă și, ulterior, retrasă de inițiatori.  

Burnout-ul – sindromul de epuizare profesională – este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stresul cronic la locul de muncă. Organizația Mondială a Sănătății îl definește ca fiind un fenomen ocupațional.

În petiția online se solicită:

• Recunoașterea legală a burnout-ului ca fenomen ocupațional.
• Prime măsuri de prevenție, protecție și sprijin psihologic și medical pentru angajați.
• Reguli clare pentru reducerea și gestionarea stresului la muncă și respectarea dreptului la deconectare după muncă.
• Programe prin care oamenii care au trecut prin burnout să poată reveni la muncă.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Trebuia ca cineva să-i aranjeze lui Nicușor o întâlnire privată cu Trump. Vizita Mirabelei în SUA nu era un eveniment de mediatizat”

23:00

CONTROVERSĂ Kremlinul restricționează rețelele VPN. Singura fereastră a rușilor către lumea exterioară este închisă

22:39

Reprezentanții asociației spun că, în România, 67% dintre angajați simt că se află în risc de burnout, iar asta plasează țara noastră pe locul 2 în Europa, imediat după Polonia, în ceea ce privește gradul de risc.

Ce prevede legislația din România

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru CNCD – a explicat că, în România, există Ordonanța Guvernului 137/2000, care a fost modificată în anul 202o prin introducerea mai multor prevederi referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă.

„Aș dori să încep cu ceea ce este reglementat deja, cu ceea ce este în vigoare la momentul la care noi discutăm. Ordonanța Guvernului 137/2000 – privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare – a fost modificată în anul 2020.

La acel moment, au fost introduse mai multe prevederi referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă.

În definiția hărțuirii morale la locul de muncă regăsim sintagme referitoare la epuizare la locul de muncă sau la burnout. În esență, textele la care fac referire sunt următoarele:

„«(5.1) Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

• a) conduită ostilă sau nedorită;
• b) comentarii verbale;
• c) acțiuni sau gesturi.

(5.2) Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă».

Așadar, în legislația în vigoare se folosesc sintagmele «integritate fizică ori mentală», «sănătate fizică sau mentală», iar «stresul sau epuizarea fizică» intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”, a explicat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

O lege separată pentru burnout sau modificări legislative?

CNCD nu a analizat, până acum, petiții care să aibă ca obiect „sănătate fizică” sau „epuizare fizică” la locul de muncă, a mai precizat Cristian Jura.

„Din perspectivă statistică, până acum – în cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării – nu am avut de analizat o petiție care să aibă ca obiect strict «sănătate fizică» sau «epuizarea fizică», dezvăluie Cristian Jura.

În general, obiectul unor astfel de petiții este hărțuirea morală la locul de muncă, iar „sănătatea fizică” sau „epuizarea fizică”  sunt componente ale hărțuirii morale la locul de muncă.

Din parcurgerea propunerii legislative pentru modificarea si completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizarii profesionale (burnout) – acea propunere care între timp a fost retrasă -, am constatat că se dorește o transformare majoră, trecerea de la epuizare fizică/burnout ca și componentă a hărțuirii morale la locul de muncă, la epuizare fizică/ burnout ca și boală profesională.

Practic s-a dorit reglementarea epuizării profesionale, în scopul stabilirii unui cadru normativ clar și aplicabil pentru prevenirea, diagnosticarea și gestionarea acestui fenomen în România.

Conceptul de epuizare fizică/burnout ar fi urmat să fie reglementat prin modificarea Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și a Legii nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii.

Dar, așa cum am precizat, această inițiativă legislativă a fost retrasă”, a mai explicat Cristian Jura, membru CNCD.

„Angajatorii au considerat că definiția epuizării fizice la locul de muncă/burnout nu este clară”

Întrebat care au fost considerentele ce au dus la retragerea inițiativei legislative, Cristian Jura a declarat că propunerea a fost retrasă în urma unor critici formulate de reprezentanți ai mediului de afaceri.

„Propunerea a fost retrasă deoarece au existat critici ale mediului de afaceri cu privire la obligațiile angajatorilor, dar și la drepturile salariaților.

Angajatorii au considerat că definiția epuizării fizice la locul de muncă/burnout nu este clară, lasă loc de interpretări și ar putea fi folosită cu rea-credință.

Aș aminti de prevederile art. 253 alin. (1) din Codul Muncii care reglementează răspunderea angajatorului și care prevede că «Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul».

Și aș mai adăuga că regăsim în jurisprudența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cauze în care a fost constatată hărțuirea morală la locul de muncă, iar instanțele de judecată au acordat despăgubiri în cazul unor astfel de fapte.

Consider că este utilă o lege a burnout-ului, dar cred că ar trebui evaluate date statistice din România. Trebuie analizată legislația altor state, dar și hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

În același timp, sunt necesare consultări cu Societatea Română de Medicina Muncii, cu asociații patronale, sindicate și partide politice, tocmai pentru a ajunge la un numitor comun. Doar așa pot fi elaborate definiții lipsite de ambiguitate și se poate ajunge la o variantă echilibrată a legii, agreată de toți factorii implicați”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Dezastru în Delta Dunării. Canale secate, lacuri impracticabile, flora și fauna distruse. Scandalul Bâstroe, rădăcina unei crize ecologice? Fost guvernator: „Delta nu mai are apă!”
• „Ucigașul din Guam”. China pune presiune pe bazele și portavioanele SUA din Pacific prin noua rachetă balistică DF-26D
• Sorana Cîrstea, apel către hoți, după ce a fost jefuită la New York. Ce i s-a furat din camera de hotel: „Are valoare sentimentală”
• Summitul OCS. „Cartea” jucată de Iran în contextul crizei geopolitice actuale. „Se pregătește intens pentru următorul război cu Israelul”
• S-a declanșat ALARMA în China, Rusia și Coreea de Nord. SUA desfășoară sistemul de rachete sol-sol Typhon în Japonia