De ce plătesc românii cea mai scumpă energie electrică din Europa? Ce soluții există pentru scăderea facturilor

Confruntați cu facturi tot mai usturătoare la energie electrică – mai ales după eliminarea, din 1 iulie 2025, a plafonării oferite de stat -, mulți români se întreabă de ce avem cel mai scump curent din Europa, în condițiile în care țara noastră este producător de gaze și energie electrică.

Unele cauze sunt evidente: nu avem capacități de stocare, ca restul europenilor, și dăm în rețea când avem surplus. În schimb, când avem consum mare, cumpărăm la preț exagerat. Alte motive țin de politica fiscală a Guvernului, începând cu TVA-ul mărit de pachetele Bolojan în vara trecută și terminând cu diferite taxe ascunse în facturi.

O contribuție o are și contextul energetic internațional, care afectează prețul de tranzacționare a energiei, dar și lăcomia furnizorilor.

Gândul a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a afla ce pot face românii, pe cât posibil, pentru a nu mai fi ruinați de plata facturilor la lumină.

NEWS ALERT Prima reacție a Guvernului în scandalul avocatei Adriana Georgescu, prinsă în flagrant când lua mită de 60.000 euro. ”Premierul nu o cunoaște”

14:46

FINANȚE Guvernul a amânat aplicarea RO e-Factura pentru persoanele fizice impozabile până la 1 iunie 2026. OCDE îi cere României să modifice codul fiscal

14:43

România, campioana UE la distrugerea resursei energetice clasice

În primul rând, trebuie observat că, în ultimii 10 ani, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, care au făcut noi investiții în producția proprie, România a pierdut peste 20% din capacitatea sa de producție și și-a redus cu 56% capacitatea de producție de energie de bandă. În consecință, importăm peste 20% din energie la costuri foarte mari.

România este campioana politicii energetice a Uniunii Europene, închizându-și integral termocentralele și unitățile pe cărbune, cele care susțineau inclusiv producția de energie electrică.

• În timp ce, în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut fără ezitare la închiderea pe bandă rulantă de unități de producție, mai ales termocentrale și mine pe cărbune.
• Mai mult, țara noastră nu a făcut suficiente investiții care să suplinească acest deficit. În orice caz, noile unități inaugurate nu le-au compensat integral pe cele desființate.
• Deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma creșterii TVA și a prețului la energie, aceste câștiguri nu s-au regăsit în facturile clienților.

Pe lângă trecerea la euro, Bulgaria ne ia fața și cu cea mai ieftină energie electrică din Europa

În context trebuie amintit și exemplul Bulgariei, țară care, deși nu este atât de prosperă economic ca România, se laudă în prezent cu cea mai ieftină energie electrică. După ce ne-a luat-o înainte la moneda euro, aderând la moneda unică de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria ne dă lecții și în materie de energie, căci oferă cel mai scăzut preț din Europa (detalii AICI).

• Țara de la sud de Dunăre este un bun exemplu despre modul cum poate fi administrat sistemul energetic – prețuri mici, capacități de producție/stocare. Noi doar ne lăudăm cu proiecte pe hârtie, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI).

• Din iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie reliberalizată, însă schimbarea a fost făcută brusc și comunicată insuficient. Astfel, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras protecția, fără să ofere cetățenilor instrumente de tranziție. AEI afirmă că rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în câteva luni, fără să existe o reformă reală.

O anomalie păguboasă – ziua avem surplus pe care îl dăm gratis, seara importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă

În opinia ministrului de resort, Bogdan Ivan, prețurile exagerate pe care le achită românii au legătură cu o situație care îngreunează piața: România are surplus de energie pe timpul zilei, pe care o dă practic în rețea. Seara, importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei

La scurtă vreme după preluarea mandatului său, ministrul Bogdan Ivan a anunțat următoarele măsuri:

• Schimbarea legii 23 – simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților de stocare (baterii)
• Deschiderea termocentralelor de la Mintia și Iernut
• Proiecte de interconectare electrică cu țările vecine
• Accent pe noi investiții. ”Este necesar să demarăm investiții puternice în rețele. Să diversificăm resursele, nu doar în zona regenerabilelor”, declara ministrul.
• Atragerea de fonduri UE pentru a finanța energia nucleară.

România produce mult atunci când nu există cerere. Nu avem suficiente capacități de stocare

Dumitru Chisăliță a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cumulul de factori care au ca efect facturile uriașe la energie electrică. În opinia sa, prețul mare are legătură directă cu cotația mare a PZU (n.r. – prețul mediu al pieței pentru ziua următoare) în România, cu lipsa bateriilor de stocare, dar și cu o anomalie de producție.

”Într-adevăr, sunt mai multe cauze care au făcut că prețul să fie mare în România. Discutăm atât prețul pe PZU, cât și prețul la consumatorul final. Pe PZU au fost câteva cauze de natură internă. PZU fiind în creștere, cumva a tras după el și contractele forward, care au crescut în ultimii ani. Acum, întorcându-ne la PZU, avem următoarea situație. Cauzele interne sunt generate în special de situația sistemului energetic românesc. Noi, chiar dacă ne-am dezvoltat capacități, care au crescut în ultimii 2 ani.

Însă toate aceste capacități au fost dezvoltate fără a li se asigura și o bază de stocare a energiei electrice. Chiar dacă avem, de exemplu, situații în care avem foarte multă energie electrică produsă la un moment dat, la momentul producerii există și cerere. Neexistând cerere, practic această energie fiind abundentă, atât în interior, cât și în afara țării, ajunge să fie exportată între alte zone, sau chiar ajunge să se oprească acele capacități.

Dumittru Chisăliță | Foto: Facebook

După care, noi avem nevoie de această energie în general dimineața și iarna, sunt cele două vârfuri de consum caracteristice României. Aceste vârfuri de consum vin într-o situație în care, în general, energia ieftină și abundentă lipsește. Ca atare, suntem puși de foarte multe ori în situația fie de a importa, fie de a achiziționa acea energie la prețuri cu bani, nu noi, ci furnizorii. Dacă furnizorii își recuperează banii de la noi, adică avem situația în care noi, chiar dacă producem mult în anumite momente, producem atunci când nu există cerere”, a comentat Dumitru Chisăliță.

Furnizorii cumpără când cererea este foarte mare. Automat cresc și prețurile

Așadar, în tot acest sistem complicat, furnizorii sunt nevoiți să cumpere energie pe vârf de cerere, prețurile fiind automat ridicate.

”Nu există cerere, prețul e mic, vindem această energie cu prețuri mici, după care importăm sau furnizorii cumpără energie electrică când cererea este foarte mare și prețurile sunt foarte mari. Aceasta cumva este una dintre cauzele principale ale diferențierii mari în momentul producerii de energie electrică în România și momentul consumului de energie electrică și jocul prețului în acele momente ale pieții. Fiind cerere foarte mare, prețuri foarte mari, fiind cerere foarte mică, prețuri foarte mici. Atunci, dacă vreți, suntem în situația imposibilă de a produce energie multă și ieftină, dar nu o consumăm, nu avem cum să o stocăm, o dăm la alții și cumpărăm energie scumpă de la alții atunci când avem nevoie de ea. Ăsta e un element important”, a continuat specialistul în energie.

TVA, dar și alte taxe ascunse ne-au crescut facturile

Un alt element important în structura prețului îl reprezintă măsurile fiscale inpuse de Guvernul Bolojan care a decis creșterea TVA, dar există și alte costuri ascunse în facturi, mai spune Chisăliță. Însă, în general, ultimii ani au venit cu creșteri ale poverii fiscale, care se regătește pe facturi.

• Fiscalitatea în România în zona energetică a crescut constant în ultimii 5-6 ani, cultivici și adaugă procente noi pentru companii, pentru furnizori, pentru operatori pe care noi trebuie să le achităm într-un final. Are legătură și cu noile politici fiscale, pentru că noi am crescut TVA-ul în iulie cu unul dintre motivele creșterii prețiurilor a fost creșterea TVA-ului la energie electrică. În afară de TVA, în spate, în interiorul diverselor companii, au apărut alte taxe, dublări de taxe față de ce a existat. Vorbim de TVA-ul la vedere, dar și alte componente din spatele prețului final. 

Pierderi mari pe sistemele de transport și distribuție

Mai există o altă cauză internă, care ține de de eficiența sistemelor distribuție, continuă expertul. 

”Avem pierderi mari atât pe sistemul de transport, cât și pe cel de distribuție. Aceste pierderi sunt transformate în costuri, costuri pe care le plătește tot consumatorul final”. 

Cauze externe ale prețului mare la curent electric

Pe partea externă sunt, de asemenea, 3 cauze importante.

1. O cauză este generată de dispariția une surse foarte ieftine și relativ abundente de energie electrică din zona est-europeană. Este vorba de energia electrică produsă în Ucraina până în 2022, care era foarte ieftină. Deci a dispărut această resursă din peisajul est-european, ca atare o sursă de import care exista inclusiv pentru România dispărând, ea a fost înlocuită cu alte surse mult mai scumpe.
2.  Un alt element este legat de cererea care a apărut în Ucraina, Moldova, zona est-europeană, care este acoperită inclusiv din importul din Grecia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, România. Cerere mare din nou pe zona energiei electrice, așadar preț mare al energiei electrice în zonă. Dacă vă uitați o să vedeți că aproape în permanent PZU din România cu cel din Ungaria, cu cel din Slovacia, chiar cu cel din Grecia, de multe ori au aproximativ aceeași valoare. Asta arată interconectarea piețelor, practic ori de câte ori cererea e mai mare pe aceste piețe, toate piețele practic reacționează ca o singură piață, existând o singură piață. 
3.  Mai există și o situație generată de blocajul care există în Austria. Acest blocaj face ca energia electrică ieftină din vestul sau din centrul Europei să nu ajungă și în zona sud-est-europeană. Toate aceste 3 principale cauze externe au făcut ca prețul PZU în România să fie 23-24 euro pe megawatt, mai mult decât în zona central-europeană. Iar PZU mare a atras și prețul de vânzare mare pentru contractele pe termen lung. Vânzarea gazelor en gros ține seama de ce se întâmplă cu cotația PZU, care dă principala tendință de creștere sau de scădere, mai explică expertul. 

Eliminarea plafonării nu a fost pregătită suficient. Furnizorii au solicitat prețul cel mai mare pentru că au putut

În opinia specialistului, autoritățile nu au explicat suficient consumatorilor români momentul eliminării plafonării, de la 1 iulie 2025, asigurate de stat în ultimii ani. Ceea ce le-a suflat vânt în pânze furnizorilor, care de cele mai multe ori, au trecut în contract prețul cel mai mare.

”Nu în ultimul rând, vorbim de lipsa pregătirii pieței de energie electrică, pregătirea eliminării practic de plafonare energie electrică, la momentul 2025 lumea a stat. Întotdeauna o pregătire a unei piețe are mai multe faze, faza de comunicare este una, apoi faza de învățare. Una este să îți comunic, alta este să te învăț. Apoi faza legată de pregătirea în mod corespunzător a concurenței. Pentru că dacă nu se întâmplă nimic, absolut nimeni nu vine în contract cu un preț mic la energie. Toată lumea se va duce cât mai sus dacă nimeni nu spune nimic. Prea am fost în situația în care, ca și consumatori, ne-am trezit cu o ofertă de la furnizorul nostru de energie electrică, n-am reacționat în niciun fel. Și când ne-a venit prima factură, ne-am dat seama că față de 1,3 sau față de 0,68 creșterea este foarte mare.

Noi ca asociație, dacă intrați pe pagina asociației o să vedeți că am atras atenția încă din 2024. Am prevăzut această umflare a prețurilor. Nu s-a dorit să se facă absolut nimic atunci. Și, ca atare, efectul a fost unul absolut natural de a avea aceste creșteri foarte mari de preț”.

Schimbarea furnizorului, cea mai bună soluție pentru ieftinirea energiei electrice. ”Când consumatorul reacționează, prețul se duce în jos”

Pe de altă parte, arată Dumitru Chisăliță, consumatorii au înțeles că pot alege dintre ofertele pieței liberalizate și au început să își schimbe furnizorul, ceea ce a atras scăderea prețurilor. În opinia sa, aceasta este cea mai bună metodă de a spera pe termen lung la scăderea facturilor la curent. Expertul oferă și câteva soluții pe termen lung, în special adaptarea bazei de producție, dar și de stocare corespunzătoare.

”Există și un element foarte important. Conform declarațiilor președintelui ANRE, care spunea că  în perioada iulie 2025 – decembrie 2025, 500.000 de clienți și-au schimbat furnizorul. Asta înseamnă 5% din consumatorii de energie electrică din România și care, de asemenea, conform INS, a determinat o scădere a prețului mediu al energiei electrice în România cu 6%. Deci, iată, în momentul în care piața acționează, în momentul în care consumatorii reacționează, prețul se duce în jos. Ofertele au scăzut în decembrie 2020, cu 35%. Sunt oferte cu 35%, adică sunt 5% mai mari decât media prețului plafonat. Cu toate astea, foarte mulți consumatori preferă să plătească 1,5-1,6% KW/oră în loc să plătească 0,99%, adică peste 5% mai puțin. Și se plâng doar că au prețul mare. În situația în care și-ar schimba furnizorul, cu siguranță, factura le va veni mai mică, cu 35% față de preț.

Există doar două soluții, a treia nu există. Deci, o soluție este la îndemâna consumatorului să-și aleagă furnizorul cu prețuri mult mai mici, și au de unde să aleagă. Și a doua modalitate să scadă prețul este scăderea fiscalității. Toate aceste elemente cumulat ar duce la o scădere de 10% a facturii. Dacă România își va adapta o bază de producție, dar și de stocare corespunzătoare, probabil că mai discutăm de încă vreo 10%. Da, pe termen lung. 

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• Hidroelectrica a încheiat un acord cu gigantul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești. Hidrocentrala din Cluj este evaluată la 1 miliard de euro
• Alin Tișe, primul lider PNL care îl înfruntă pe premierul Bolojan pentru atacul la Justiție: „Ocupați-vă de hoția adevărată! 85 de milioane de euro pe an sunt comisioanele a 2-3 băieți deștepți din energie”