Protestele din Iran și calculele strategice ale Israelului. „Dacă Trump decide să atace și solicită sprijin militar israelian, Netanyahu va fi pus sub presiune”

ȘTIINȚĂ Vremea nu cunoaște granițe. Avioane europene vor urmări “din cer” râurile responsabile de inundații

17:36

ACTUALITATE O mămică din SUA riscă ani grei de închisoare pentru că și-a încătușat copilul. Ce crimă a comis minorul

17:33

Teheranul ar putea decide să lanseze un atac diversionist asupra Israelului

Acest lucru s-ar putea schimba dacă oricare dintre ele își reconstruiește capacitățile. Israelul a precizat clar că își rezervă dreptul de a ataca dacă amenințarea va fi reluată.

Tulburările actuale din Iran nu constituie încă o escaladare a amenințării suficientă pentru a declanșa o intervenție militară, notează Ioan Raine într-o analiză publicată de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), deoarece aparatul de securitate și apărare al regimului este absorbit de securitatea internă.

„O astfel de situație permite Israelului, la rândul său, să se concentreze asupra teatrelor sale prioritare din Gaza și Cisiordania”, explică Ioan Reine.

• Deși Teheranul ar putea decide să lanseze un atac diversionist asupra Israelului, acest lucru este probabil doar ca represalii pentru atacurile israeliene și chiar și atunci, regimul va ști că va provoca represalii dure din partea Israelului și a Statelor Unite.
• Cu toate că ambele părți vor menține o retorică ostilă, nu este în interesul lor actual să escaladeze la o a doua rundă de ostilități armate.

Israelul ar trebui să facă tot posibilul pentru a slăbi regimul iranian

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu continuă să fie, public, de partea protestatarilor și să curteze poporul iranian, așa cum a făcut-o în Războiul de Douăsprezece Zile, mai scrie Ioan Raine în analiza sa.

Înalți oficiali israelieni au declarat că Israelul ar trebui să facă tot posibilul pentru a slăbi regimul.

Acest lucru s-ar putea transforma în asistență sub acoperire în sfera informațională și cibernetică, dar Netanyahu va fi, de asemenea, conștient că o intervenție israeliană mai puternică ar putea dăuna opoziției politice din Iran, susține Ioan Reine.

Dacă SUA încearcă să dezactiveze răspunsul de securitate al Iranului la proteste, atunci atacarea rețelelor de comunicații și a capacităților de comandă și control va fi esențială.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și miliția Basij se bazează pe un sistem de comandă regional și provincial și pe unități de elită, cum ar fi sediul Thar-Allah din Teheran. Atacarea rețelelor lor de comunicații ar putea degrada capacitatea lor de a organiza întăriri la nivel național. 

Cum ar putea fi convins Netanyahu să participe la un atac împotriva Iranului

Există, însă, și alte considerații pentru Netanyahu care l-ar putea convinge să participe la un atac militar, iar Ioan Reine le prezintă în analiza sa.

• În primul rând, dacă președintele SUA, Donald Trump, decide să atace Iranul și solicită sprijin militar și de informații israeliene, va fi sub presiune să își dea consimțământul.
• În al doilea rând, o oportunitate de a slăbi și mai mult capacitățile militare ale regimului iranian înainte ca acesta să își poată restabili apărarea aeriană va fi atractivă din punct de vedere strategic pentru sistemul de apărare israelian și pentru membrii guvernului cu o poziție agresivă.
• În al treilea rând, un atac ar transmite un mesaj celorlalți din regiune că Israelul rămâne într-un mod ofensiv pe agenda sa de securitate.

„Deocamdată, Israelul pare pregătit să vadă cum regimul slăbește și mai mult din interior și speră că iranienii, nu Israelul, îl vor răsturna în cele din urmă”, mai scrie Ioan Raine în analiza publicată de IISS.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Războiul petrolierelor”, SUA vs. Rusia. Dr. Pierre Thévenin, cercetător în drept maritim internațional: „Când o navă își schimbă pavilionul în timp ce se află pe mare este considerată apatridă”
• Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”
• Moscova și „Orientul Mijlociu al lui Trump”. „Prezența Rusiei în Siria reduce probabilitatea unei ciocniri militare directe între Turcia și Israel pe teritoriul sirian”
• De ce l-a numit Zelenski șef de cabinet pe Kyrylo Budanov? „Ambițiile politice ale fostului șef al spionajului ar putea reprezenta o amenințare pentru actualul lider al Ucrainei”
• Ce înseamnă, pentru Rusia lui Putin, controlul SUA asupra Venezuelei. Oficialii și propagandiștii ruși se află într-o poziție dificilă: „Dacă Trump face ce vrea, de ce nu putem face și noi ce vrem?”