Să fie pace în Ucraina, dar în condițiile Moscovei. „Mândra Rusie nu își poate pierde reputația, nu contează cât de lent se fac progrese, important este ca lucrurile să se miște în direcția corectă”

Putin transmite că oferă Ucrainei și Occidentului o alegere. Dar alegerea ar trebui să fie făcută nu între diferite versiuni de pace, ci între atingerea obiectivelor războiului doar prin forță militară sau prin completarea acestei forțe cu negocieri în care condițiile impuse de Moscova să fie acceptate de ucraineni.

Președintele rus Vladimir Putin, notează Alexander Baunov pentru Carnegie Endowment for International Peace, a îmbrăcat uniforma militară și a vizitat de două ori, în ultima lună, posturi de comandă de pe frontul ucrainean.

• Ambele episoade televizate au avut scopul de a transmite un mesaj tranșant către Washington și Kiev, acela că – indiferent de discuțiile despre câștigurile mici cu costuri mari, Moscova este mulțumită de starea de fapt de pe front.
• Trupele rusești avansează în timp ce trupele ucrainene se retrag, iar această realitate ar trebui să stea la baza negocierilor pentru încheierea conflictului.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Ucrainenii transmit mesajele că ofensiva Rusiei devine greu de oprit”

08:30

HOROSCOP Zodiile care pășesc cu dreptul în 2026. Banii sunt atuul lor în anul care vine

08:13

„Pe 21 noiembrie a apărut textul integral al unui proiect de acord de pace în douăzeci și opt de puncte între Rusia și Ucraina. La o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei din aceeași zi, Putin a declarat că a primit acest text prin canalele de comunicare cu administrația SUA , în loc să afle despre plan din ziare și tweet-uri, precum europenii uimiți”, punctează Baunov.

Ce înțelege Rusia prin „flexibilitate” în negocierile de pace

Proiectul acestui plan de pace a fost rapid denunțat de mulți ca fiind pro-rus. Și, într-adevăr, asemănările cu cerințele de lungă durată ale Rusiei erau evidente pentru toată lumea.

Planul include limitări privind dimensiunea armatei Ucrainei și interdicția de a adera la NATO. Prin urmare, reacția lui Putin a fost așteptată cu nerăbdare. Ar fi dispus liderul de la Kremlin să negocieze pe marginea acestui plan?

Putin a recunoscut că planul a fost ideea sa, dar doar parțial, mai scrie Alexander Baunov.

„În comentariile sale, care fuseseră evident pregătite dinainte, Putin a spus că Rusia a primit propuneri din partea SUA înainte de întâlnirea din Alaska, împreună cu o solicitare de a da dovadă de flexibilitate.

Președintele Federației Ruse a adăugat că în ciuda anumitor probleme și dificultăți complicate, suntem totuși de acord cu aceste propuneri și suntem gata să arătăm flexibilitatea pe care au cerut-o.

Rusia înțelege flexibilitatea, cel mai probabil, printr-o eventuală renunțare la pretențiile sale asupra teritoriilor din regiunile Zaporijia și Herson, pe care le revendică, dar pe care nu le-a ocupat încă, și printr-o retragere a trupelor din regiunile respective.

În opinia Kremlinului, faptul că planul de pace nu impune ridicarea imediată a sancțiunilor sau demisia lui Zelenski – ca o condiție pentru semnarea acordului – demonstrează, fără îndoială, flexibilitatea Rusiei.

Putin a mai adăugat că – în urma întâlnirii din Alaska – Rusia și-a informat partenerii din Sudul Global și că fiecare dintre ei a susținut aceste posibile acorduri”, continuă Baunov.

Zelenski: „Ucraina s-ar putea confrunta în curând cu o alegere extrem de dificilă”

Potrivit lui Putin, Washingtonul a luat o pauză de la procedurile care au urmat summitului din Alaska, iar liderul de la Kremlin el a dat vina Ucraina și nu a menționat că pauza respectivă a fost , mai mult ca sigur, rezultatul unei incursiuni diplomatice rusești eșuate.

În timpul acestei pauze a apărut o nouă versiune, în esență un plan actualizat format din douăzeci și opt de puncte.

„Cu alte cuvinte, în declarațiile lui Putin, cel mai recent proiect nu este nici rusesc, nici măcar o versiune post-Alaska, americano-rusă, ci a fost modificat – probabil de americani – în urma discuțiilor cu europenii și ucrainenii.

• Implicația crucială aici este că proiectul publicat ia deja în considerare dorințele celeilalte părți, ceea ce diferențiază în mod clar documentul de dorințele Moscovei.
• Cu alte cuvinte, nimeni nu ar trebui să creadă că Trump impune pur și simplu un plan de capitulare rusesc președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
• La urma urmei, între summitul din Alaska și publicarea proiectului în douăzeci și opt de puncte, Trump și membrii echipei sale au avut numeroase întâlniri cu reprezentanți ai Ucrainei și UE.

Pe 18 noiembrie, site-ul de știri american Axios a menționat existența unui plan elaborat în secret la Washington și Moscova. Două zile mai târziu, Oleksi Honcharenko, membru al parlamentului ucrainean, a publicat versiunea ucraineană a planului, iar Axios a publicat versiunea în limba engleză.

Pe 21 noiembrie, Zelenski a înregistrat un discurs solemn adresat poporului ucrainean, în care a spus că Ucraina s-ar putea confrunta în curând cu o alegere extrem de dificilă – fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie, fie douăzeci și opt de puncte complicate, fie cea mai grea iarnă de până acum, cu toate riscurile viitoare.

Liderii europeni și-au exprimat sprijinul pentru Zelenski, în timp ce Trump a cerut ca liderul ucrainean să semneze planul de pace până la Ziua Recunoștinței, pe 27 noiembrie”, amintește Alexander Baunov.

Proiectul planului de pace, elaborat în Rusia lui Putin?

După ce liderii occidentali – și chiar mulți senatori republicani – au criticat planul de pace și l-au etichetat ca fiind pro-rus, secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să se distanțeze numindu-l „o listă de dorințe din partea Moscovei”.

Rubio a fost apoi forțat să clarifice faptul că planul „se bazează pe contribuții din partea Rusiei, dar se bazează și pe contribuții anterioare și continue din partea Ucrainei”.

„Acest lucru a stârnit suspiciuni în rândul criticilor lui Trump, ipoteza fiind aceea că proiectul planului fusese elaborat în Rusia, dar și că aparenta scurgere de informații era o operațiune specială a Kremlinului, lansată pe presupunerea că Zelenski ar fi slăbit de problemele interne, ceea ce l-ar fi determinat pe Trump să-l desființeze definitiv.

• Poate că transformarea proiectului de acord într-un ultimatum a fost într-adevăr programată să coincidă cu cel mai mare scandal de corupție din Ucraina de la război încoace.
• Cu toate acestea, caracterul ultimativ al declarațiilor lui Trump și-a pierdut din putere în ultimul an.

Trump și-a încălcat cuvântul atât de des încât nu mai este ușor să ai încredere că aceasta este poziția sa finală, definitivă. Există însă și teama din partea Ucrainei și a aliaților săi europeni că vor face o greșeală și vor rămâne fără sprijinul SUA.

În weekend, delegațiile SUA și Ucraina au declarat că au organizat consultări constructive și extrem de productive în Elveția, rafinând și actualizând planul.

Între timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis o declarație privind discuțiile de pace pe 23 noiembrie.

«În primul rând, frontierele nu pot fi modificate prin forță», a spus ea.«În al doilea rând, ca națiune suverană, nu pot exista limitări ale forțelor armate ale Ucrainei care ar lăsa țara vulnerabilă la atacuri viitoare și, prin urmare, ar submina securitatea europeană. În al treilea rând, trebuie să se reflecte pe deplin rolul central al Uniunii Europene în asigurarea păcii pentru Ucraina», a mai declarat Ursula von der Leyen.

Cu alte cuvinte, întrucât proiectul de tratat conține prevederi care privesc Uniunea Europeană și NATO, acestea ar trebui discutate cu UE și cu Alianța Nord-Atlantică, nu cu Putin”, punctează Alexander Baunov.

Putin și exemplul „Kupyansk”

Este puțin probabil ca UE să spună că încă se așteaptă să vadă o revenire la vechile frontiere ale Ucrainei, așa cum au fost stabilite după ce s-a „rupt” de Uniunea Sovietică, în 1991.

Mai degrabă, UE refuză să transpună recunoașterea factuală a teritoriului confiscat într-un cadru juridic și obligatoriu la nivel internațional, consideră Baunov.

Prin urmare, un compromis ar fi un nou proiect de acord de pace care să ia în considerare aceste linii roșii și să schimbe echilibrul textului de la cerințele Moscovei la dorințele Ucrainei și ale aliaților europeni ai Statelor Unite.

„Putin ar fi putut saluta eforturile lui Trump și ar fi putut să aprobe proiectul în principiu. Cu toate acestea, el a precizat, de asemenea, că acesta nu era un plan rusesc și nici măcar planul convenit în Alaska, iar așa-zisul plan Alaska fusese modificat fără participarea Rusiei.

• Aceasta înseamnă că nu numai Ucraina, ci și Rusia are dreptul să considere proiectul de plan insuficient și să ceară mai mult.
• Însuși faptul că planul a fost publicat acum, pentru ca toată lumea să îl citească, înseamnă pentru Kremlin că acesta nu trebuie modificat în dezavantajul Rusiei.
• Mândra Rusie nu își poate pierde reputația.

Putin a declarat la reuniunea Consiliului de Securitate că, în general, această evoluție ni se potrivește, deoarece duce la atingerea obiectivelor operațiunii militare speciale prin forță. El dat ca exemplu orașul Kupyansk, capturat recent de trupele rusești.

Dacă Kievul refuză să se angajeze în dialog, a spus Putin, „ceea ce s-a întâmplat în Kupyansk se va întâmpla inevitabil în alte zone cheie ale frontului. Poate nu atât de repede pe cât am prefera, dar inevitabil”.

Cu alte cuvinte, nu contează pentru Rusia cât de lent se fac progrese, important este ca lucrurile să se miște în direcția corectă”, încheie Alexander Baunov analiza publicatăde Carnegie Endowment for International Peace.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Mituri despre prelungirea vieții. Putin și Xi Jinping vor să trăiască până la 150 de ani, dar scenariul e mai complicat decât pare. Cine va descoperi „fântâna tinereții” și cu ce preț?
• Petrolul, eterna provocare. Ochii sunt ațintiți pe parteneriatul Rusia-China, dar Beijingul importă țiței dintr-o altă sursă și stabilește recorduri. Cine este furnizorul cheie care a „detronat” chiar și Arabia Saudită
• Continuă scandalul de corupție care zguduie Ucraina. Reputația lui Zelenski a suferit o lovitură majoră. „Departe de a se potoli, furtuna politică pare doar să se intensifice”
• Formula „4×2” și calcule la rece. Va reuși Rusia lui Putin să trimită în colaps rețeaua energetică a Ucrainei? Publicațiile pro-Kremlin îi amenință pe ucraineni cu o „iarnă grea”