S-au aprins spiritele la emisiunea Subiectul Zilei. Diana Mardarovici (PNL) și Ciprian Văcaru (PSD) pasează vina pentru criza politică din România

S-au aprins spiritele în platoul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. Diana Mardarovici și Ciprian Văcaru s-au contrat pe tema crizei economice și politice din România și și-au aruncat reciproc vina pentru situația în care se află țara. Liberala a acuzat PSD că s-a retras de la guvernare atunci când au început tăierile de cheltuieli, în timp ce reprezentantul social-democraților a catalogat afirmațiile drept „o minciună gogonată” și a susținut că măsurile de austeritate au fost gestionate greșit de guvernul condus de Ilie Bolojan. Urmărește emisiunea live aici.

Diana Mardarovici dă vina pe retragerea PSD de la guvernare pentru condițiile grele de trai ale românilor

Diana Mardarovici a menționat că în România sunt foarte multe zone rămase în urmă din punctul de vedere al dezvoltării, spre deosebire de marile orașe, cum ar fi Bucureștiul, unde se investește constant. Moderatorul emisiunii, Răzvan Dumitrescu, a întrebat-o pe liberala cum crede că suportă oamenii din astfel de zone ceea ce se întâmplă în economie în prezent. Aceasta a răspuns că PSD s-a retras de la guvernare în momentul în care au început să fie necesare măsuri de reducere a cheltuielilor. Liberala a acuzat social-democrații că au acceptat măsurile de stânga, precum creșterea taxelor și impozitelor, însă au refuzat să își asume măsurile de dreapta, care presupun tăieri de cheltuieli și reducerea aparatului bugetar.

SCANDALOS Andrei Caramitru s-a speriat că se întorc în România „cocalarii, interlopii, clanurile, dacii liberi”, după votul din Germania: „Îi apucă pandaliile și violența pe aici vai de capul nostru”

00:14

EXTERNE Războiul dintre merdenea și croissant a ajuns în presa franceză. Publicația Le Monde a scris despre revolta românilor

23:22

Ciprian Văcaru a respins categoric afirmațiile Dianei Mardarovici, pe care le-a calificat drept „o minciună gogonată”.

Diana Mardarovici: „Atunci când am ajuns la tăieri, PSD nu a mai vrut să guverneze. Țin minte foarte bine acest lucru. Atunci când a fost vorba de măsurile socialiste, adică creșterea de taxe și impozite, tot ce ține de măsuri de stânga, totul a fost OK. În momentul în care a venit vremea măsurilor de dreapta, de tăiat cheltuieli, atunci a fost o problemă.”

Ciprian Văcaru: „O minciună gogonată!”

Ciprian Văcaru acuză Guvernul Bolojan că a gestionat greșit tăierile și susține că PSD a propus soluții alternative

Diana Mardarovici a recunoscut că situația economică este dificilă pentru oamenii din zonele mai puțin dezvoltate, dar și pentru o parte dintre locuitorii Bucureștiului. Liberala s-a declarat optimistă în privința evoluției economiei și a spus că, după publicarea noilor date privind deficitul, speră ca perioada dificilă să se încheie în curând, iar în 2027 România să revină pe creștere economică.

Diana Mardarovici: „Ceea ce pot să spun categoric este că le este foarte greu. Eu cred că și multor oameni din București le este greu. Îmi place să cred că am văzut indicatorii pe deficit publicați astăzi. Îmi place să cred că această perioadă se va încheia în curând și în 2027 vom putea vorbi despre creștere economică.”

Ciprian Văcaru a respins din nou afirmațiile liberalei și a susținut că PNL și USR prezintă în mod fals motivele pentru care PSD a vrut să iasă de la guvernare. Social-democratul a afirmat că partidul său a fost de acord cu anumite reduceri de cheltuieli, în special în administrația locală, însă a criticat modul în care guvernul condus de Ilie Bolojan a pregătit și aplicat măsurile de austeritate.

Văcaru a susținut că Bolojan și-a schimbat de mai multe ori calculele privind tăierile de cheltuieli și că PSD a venit în repetate rânduri cu soluții alternative. În opinia sa, măsurile adoptate au ajuns să afecteze populația, iar PSD ar fi propus variante prin care reducerile să fie realizate diferit.

Ciprian Văcaru: „În primul rând, o minciună spusă și de PNL, și de USR. Pentru că, de fiecare dată când vorbim de moțiunea de cenzură, vin și atacă PSD-ul pentru că am vrut să ieșim de la guvernare.

Vorbind de tăieri, tăieri au fost, au existat, le-a făcut Bolojan, tăind de la populație. Când vorbim de tăieri, de alte discuții, de exemplu administrație locală, noi am fost de acord.

Bolojan a venit și s-a răzgândit de trei ori pe datele prezentate referitoare la tăieri, pentru că s-a încurcat în cifre, n-a știut să facă acele tăieri și, de fiecare dată, am propus niște soluții. Până la urmă, s-ar fi vrut să ajungem la soluția propusă de noi”.

Văcaru a explicat că schimbarea conducerilor nu poate fi facută imediat

În ceea ce privește companiile de stat, Văcaru a explicat că schimbarea conducerilor nu poate fi făcută imediat, deoarece membrii consiliilor de administrație au mandate stabilite prin lege și au fost selectați în urma unor concursuri. El a susținut că înlocuirea acestora înainte de expirarea mandatelor ar putea duce la procese și la plata unor despăgubiri.

Social-democratul a criticat și intenția vicepremierului Diana Gheorghiu de a scoate la vânzare anumite active ale statului, considerând că o astfel de măsură ar fi greșită din punct de vedere economic într-o perioadă dificilă pentru economie. Văcaru a adus în discuție și tentativa de formare a unui guvern condus de Eugen Tomac. El a susținut că, în urma consultărilor de la Cotroceni, patru partide ar fi fost de acord cu susținerea unui guvern tehnocrat, fără miniștri, secretari de stat și prefecți politici, și a afirmat că inclusiv Ilie Bolojan ar fi acceptat această variantă.

„Vorbim despre companiile de stat. Vedeți că acele companii de stat și, vorbim de consiliile de administrație, sunt pe o lege. Sunt pe Legea 109 și au niște mandate pe care nu poți să-i scoți pe acei oameni, că au venit în urma unor concursuri. Dacă acei oameni pleacă după cei patru ani de zile, după poți să refaci structura consiliilor de administrație. Înainte de acei patru ani de zile, te trezești cu o instanță de judecată și îi și plătești pentru anii pe care nu i-ai lăsat să-și termine mandatul.

Iar faptul că o doamnă vicepremier, care nu are nicio treabă cu administrația publică, a încercat să scoată niște active extrem de bune la vânzare într-o perioadă de recesiune economică, asta e cea mai mare prostie economică pe care putea să o gândească un om politic. Doar că doamna nu are nicio legătură cu bunul mers al statului. Doamna Gheorghiu, ca să știe toată lumea.

Dacă ne reamintim, unul dintre cele trei nume – Eugen Tomac, Luca Niculescu, Alexandru Nazare – a avut mandat de la președinte să facă un guvern, Tomac. La Tomac au existat patru partide care au fost la consultările oficiale și acele patru partide au spus «da»”, a susținut Ciprian Văcaru.

Ciprian Văcaru susține că Bolojan și partidele din coaliție au acceptat inițial un guvern tehnocrat, dar ulterior și-au schimbat poziția

Diana Mardarovici a negat ce a spus Ciprian Văcaru. Secretarul de Stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a susținut că Ilie Bolojan ar fi acceptat un guvern condus de Eugen Tomac, cu condiția să fie unul tehnocrat, iar PSD ar fi fost de acord cu această variantă. Social-democratul a acuzat PNL și USR că și-au schimbat ulterior poziția.

În ceea ce îl privește pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, Văcaru a afirmat că deficitul a fost ținut sub control , dar prin prin neplata unor facturi. El a cerut ca, la formarea unui nou guvern, să fie analizate datoriile statului și firmele care lucrează în prezent cu instituțiile publice.

Ciprian Văcaru: „Inclusiv Bolojan a spus «da, votăm guvernul Tomac dacă e un guvern tehnocrat, fără miniștri, secretari de stat, prefecți politici». Lucru care a fost acceptat și de PSD. Și asta e una dintre supărările pe care Cotroceniul le are asupra PNL-ului și asupra USR-ului, pentru că și-au dat acolo cuvântul și au zis «da, vrem». Avem acum Alexandru Nazare, e un apropiat al PNL-ului, e un ministru de Finanțe care are și niște rezultate bune, a reușit să țină deficitul prin faptul că avem foarte multe facturi neplătite. În momentul în care vom avea un nou guvern, trebuie să vedem o analiză. Să vedem câți oameni, câte firme lucrează cu statul astăzi, câte facturi sunt plătite până acum, în septembrie. Ce a făcut OCDE-ul pentru România e un lucru important.”

Diana Mardarovici: Arieratele nu s-au schimbat față de perioada lui Ciolacu

Diana Mardarovici a susținut că există companii importante din subordinea Ministerului Transporturilor care nu și-au primit încă banii, însă acestea urmează să fie plătite. Liberala a precizat că nivelul arieratelor nu s-a schimbat față de perioada lui Marcel Ciolacu și a explicat că deficitul bugetar și diferențele de cash-flow sunt lucruri diferite. Mardarovici a mai afirmat că informațiile economice prezentate în spațiul public sunt diferite și interpretabile și i-a acuzat pe populiști că încearcă să creeze confuzie.

Diana Mardarovici: „În ceea ce privește cine este plătit și cine nu este plătit, strict pe cifre, cei de la PSD au adus acest argument în fața publicului și chiar m-am interesat cine nu e plătit. Am înțeles că sunt niște companii mari de la Ministerul Transporturilor care nu au fost plătite, dar vor fi plătite.

Arieratele, adică pur și simplu cantitatea de bani care e în urmă din punctul de vedere al plăților, nu s-a schimbat de pe vremea lui Ciolacu și până acum.

Atunci când se face deficitul și când se calculează deficitul, deficitul de concurență sunt lucruri diferite, deci faptul că nu s-au plătit banii, diferența de cash-flow nu intră în calcul, e cu totul altfel, domnule Văcaru.

Ce pot să spun e că atunci când în spațiul public se dau foarte multe informații economice și sunt diferite și interpretabile, acum ceea ce se urmărește e să nu se mai audă nimic, pentru că asta fac populiștii.”

125 de zile de când nu avem un Guvern cu drepturi depline

România este de patru luni fără un Guvern cu puteri depline, după ce Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament, pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. De atunci, țara este condusă de un Guvern interimar, iar funcția de premier este ocupată în continuare de Ilie Bolojan.

Președintele Nicușor Dan nu a anunțat, până luni, 7 septembrie, o nouă propunere pentru funcția de premier, deși a transmis în urmă cu câteva zile că desemnarea ar urma să fie făcută „în zilele următoare”.

În această perioadă, șeful statului a făcut două nominalizări pentru funcția de premier. Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte ca Parlamentul să voteze, iar ulterior propunerea pentru Adrian Veștea a fost respinsă de Parlament, pe 22 iunie. Blocajul politic continuă în contextul în care partidele nu au ajuns la un acord privind formula noului Executiv.