Construim viitorul: De la „casă normală” la casă pasivă – ce înseamnă performanța unei locuințe

Construirea unei case nu mai înseamnă doar ziduri și acoperiș, ci un proces complex care implică proiectare atentă, autorizare, bugetare realistă și alegeri tehnice cu impact pe termen lung. Arhitectul Sergiu Petrea explică, pentru Gândul, diferențele esențiale dintre o locuință obișnuită și una pasivă, de la costuri și execuție până la amortizarea investiției și confortul real al locuirii.

Construcția unei case este drum care începe cu ideea și se finalizează abia atunci când este nu doar terminată, ci și funcțională, eficientă și adaptată nevoilor reale ale celor care o vor locui.

PODCAST Lavinia Bârlogeanu, la podcast „Altceva”: Persoanele care au murit ne ”vorbesc” sau nu?

17:37

TEHNOLOGIE Se schimbă regulile la frontieră pe 10 aprilie în Europa. Amprenta digitală devine obligatorie

17:34

Potrivit arhitectului Sergiu Petrea, primul pas esențial este înțelegerea procesului în ansamblu.

„O casă înseamnă să parcurgi niște pași în proiectare, să obții o autorizare – mai simplă sau mai complexă – și apoi să construiești respectând ceea ce a fost proiectat și autorizat, astfel încât rezultatul final să fie fericit atât din punct de vedere al bugetului, cât și al performanței”, explică Sergiu Petrea.

Autorizația și performanța energetică, impuse sau recomandate

Autorizarea unei construcții nu este doar o formalitate birocratică, ci include cerințe tot mai clare legate de performanța energetică și, în unele cazuri, de sustenabilitate.

Acestea provin din legislația europeană și sunt transpuse în legislația națională prin norme și reglementări specifice.

„Aceste cerințe pot fi impuse sau doar recomandate, depinde de caz. Important este ca beneficiarul să știe de la început ce își dorește de la proiect, ce așteptări are de la viitoarea clădire și care este bugetul disponibil”, a continuat specialistul.

Complexitate mai mare, investiție mai mare

Diferențele dintre o locuință „normală” și una cu performanțe ridicate sunt semnificative, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar.

Pe măsură ce crește nivelul de performanță dorit, crește și complexitatea execuției, dar și nevoia de constructori capabili să respecte proiectul.

„Pe măsură ce crește nivelul de complexitate, crește și nivelul de implicare financiară. Mai apare un factor foarte important: capacitatea constructorului de a transpune proiectul și de a atinge obiectivele stabilite”, a mai spus arhitectul.

Amortizarea investiției, pe termen lung

O casă performantă presupune o investiție inițială mai mare, însă aceasta poate fi recuperată în timp prin costuri reduse de exploatare:

„Există o durată de amortizare care poate fi de 10, 15 sau chiar 20 de ani. Totul depinde de soluțiile stabilite la început de drum și de variabilele luate în calcul”, explică arhitectul Sergiu Petrea.

Ce înseamnă o „casă normală”

Din punct de vedere al performanței energetice, o locuință obișnuită respectă un consum reglementat prin normative legale, calculat fie în kilowați-oră pe metru pătrat pe an, fie prin soluții constructive standard.

„O casă normală poate fi realizată din zidărie de blocuri ceramice sau BCA, peste care se adaugă termoizolație și finisaje. Se montează o tâmplărie bună, de preferat cu trei foi de sticlă, și se adaugă sisteme de încălzire moderne, cum ar fi pompele de căldură”, mai spune arhitectul.

La acestea se pot adăuga sisteme fotovoltaice și, recomandat, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pentru limitarea pierderilor energetice.

Casa pasivă: standarde mult mai stricte

Prin comparație, casa pasivă duce toate aceste principii la un nivel superior.

Izolația este mai groasă, ferestrele sunt certificate și extrem de performante, iar punțile termice trebuie eliminate aproape complet. De ce?

Explică tot arhirectul Sergiu Petrea: „La o casă pasivă vorbim despre absența punților termice – acele zone prin care căldura se pierde spre exterior, cum sunt balcoanele sau fundațiile neizolate corespunzător”.

Ventilația cu recuperare de căldură nu mai este opțională, ci obligatorie, pentru a asigura aer proaspăt fără pierderi mari de energie.

Un alt element-cheie este etanșeitatea clădirii

„Casele pasive trebuie să respecte un standard foarte clar de etanșare. Pierderile mici, însumate, pot duce la neatingerea standardului de performanță”, a conchis arhitectul Sergiu Petrea.

În concluzie, alegerea dintre o casă „normală” și una pasivă nu este doar o chestiune de buget, ci una de viziune pe termen lung. După cum subliniază specialistul, deciziile luate la începutul drumului influențează nu doar costurile inițiale, ci și confortul, consumul și calitatea vieții pentru zeci de ani.

Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.

RECOMANDARDEA AUTORULUI:

• Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră
• Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3)
• S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro
• Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului
• Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani