Alegerile din Europa de Est, „amprenta” Moscovei și planurile lui Putin. „Instalarea de oligarhi pro-Rusia, corupție și guverne MARIONETE”

De la cele 100 de zile de proteste în Georgia și până la excluderea lui Călin Georgescu, în România, din campania pentru alegerile prezidențiale programate pentru luna mai a acestui an, „amprenta” Moscovei este vizibilă cu ușurință. Pericolul influenței Kremlinului planează asupra Europei de Est, iar experții avertizează că aceste incidente fac parte dintr-o strategie amplă prin care Rusia dorește să planteze semințele neîncrederii și să influențeze alegerile în țările despre care Putin spune că s-au aflat și se află, încă, în sfera sa de influență.

Tiparele de interferență electorală observate în Georgia, România și Republica Moldova devoalează o realitate tulburătoare pentru Europa. Strategiile de război hibrid ale Moscovei devin din ce în ce mai sofisticate și sunt omniprezente, notează Felix Cunningham pentru The Moscow Times.

ULTIMA ORĂ Elena Lasconi se bucură de victoria lui Ciucu: „O zi bună pentru democrație”

22:54

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ponta umilește USR după ce Drulă a luat locul patru la alegeri: Ei conduc toată România pentru că ceilalți 90% sunt fricoși

22:42

Peste trei ani de război în Ucraina și eșecul de a preveni înlăturarea aliatului Bashar al-Assad din Siria, mai notează Cunningham, au scos la iveală slăbiciunile armatei Rusiei, considerată a fi una dintre cele mai puternice din lume.

Dar asta nu înseamnă că Moscova își va tempera ambițiile, ci ridică alte semne de întrebare legate de metodele prin care Vladimir Putin dorește să fie în control.

Scenariile Kremlinului și „capturarea” unui stat

Șefii MI6 și CIA au avertizat că Rusia își intensifică acest război hibrid, mutând atenția de la dominația militară convențională la destabilizarea democrațiilor din interior, „împrăștiind minciuni și dezinformare menite să creeze rupturi între noi”.

Potrivit scenariului creionat la Kremlin, „capturarea unui stat implică instalarea de oligarhi manevrați de Rusia și guverne marionete prin care pot fi controlate națiunile în timp ce sunt suprimate societatea civilă, mass-media independente și opoziția politică”, a declarat Batu Kutelia, fost ambasador al Georgiei în SUA și fost șef al Serviciului de Informații Externe.

„Rusia neagă în mod constant amestecul în alegerile din alte țări.

În Georgia, victoria partidului populist Georgian Dream (n.red. – Visul Georgian) la alegerile parlamentare din noiembrie 2024 a stârnit indignarea cetățenilor, declanșând 100 de zile consecutive de proteste.

Controlat de Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat om al Georgiei, care și-a făcut avere în Rusia, Georgian Dream a pornit la drum ca un partid pro-UE, liberal și cu viziuni occidentale, dar în ultimii ani a urmat politici mai puțin liberale și s-a aliniat Moscovei, chiar dacă majoritatea populației este în favoarea unei integrări în UE.

Bidzina Ivanishvili | Foto – Profimedia Images

Observatorii electorali și OSCE au recunoscut că, deși alegerile din Georgia au fost afectate de condițiile de concurență inegale, cadrul legal a fost considerat suficient pentru a susține credibilitatea rezultatelor”, scrie Felix Cunningham.

„Guvernul României a decis să expulzeze doi diplomați ruși”

În România, mai notează Cunningham, Călin Georgescu – „un ultranaționalist până acum puțin cunoscut” – a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, în ciuda sondajelor anterioare care estimau că va obține un procent cu o singură cifră.

„Documentele desecretizate ale serviciilor secrete românești au arătat că Rusia a lansat o acțiune hibridă împotriva României, prin atacuri cibernetice, diseminare de informații false și țintirea vulnerabilităților din sistemele informaționale.

Între timp, campania media a lui Georgescu ar fi fost coordonată de un actor statal care a plătit peste 100 de influenceri, pe TikTok, pentru a impulsiona campania candidatului pro-rus în cele două săptămâni dinaintea alegerilor.

După ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurat în noiembrie, Biroul Electoral al României a anunțat, duminică, invalidarea candidaturii lui Georgescu la Președinția României, din cauza acuzațiilor că acesta a încălcat legile împotriva extremismului.

Reluarea alegerilor prezidențiale este stabilită pentru luna mai. În acest context, Guvernul României a decis să expulzeze doi diplomați ruși legați de eforturile de interferență pe scară largă ale Rusiei”, continuă Felix Cunningham.

Călin Georgescu | Foto – Profimedia Images

Dezinformare marca „Moscova”: „Bruxelles-ul urmărește să spele creierul copiilor pentru a deveni homosexuali sau transsexuali”

În Moldova, amintește Felix Cunningham, Maia Sandu, președintele în exercițiu, a câștigat un nou mandat, în timp ce un referendum pentru UE a trecut cu o marjă infimă, de aproximativ 1%.

„Oficialii moldoveni estimează că Moscova a investit 100 de milioane de dolari în eforturile sale de a influența rezultatele alegerilor și referendumului din Moldova, în 2024.

• Ilan Shor, un oligarh moldovean fugar care locuiește acum la Moscova, și-a finanțat operațiunile cu sprijinul Kremlinului, prin direcționarea banilor direct în conturile bancare ale moldovenilor, deghizați în așa-zise pensii bonus.
• Oficialii de la Chișinău au descris, de asemenea, o campanie de dezinformare pe scară largă care a indus teama că va începe un război dacă referendumul va trece și a susținut, fals, că Bruxelles-ul urmărește să spele creierul copiilor pentru a deveni homosexuali sau transsexuali.

Rusia pare să fi adoptat din ce în ce mai mult această formă de război hibrid încă de la rapoartele pe scară largă despre eforturile Moscovei de a influența alegerile prezidențiale din SUA, în anul 2016.

Acum, momentul este deosebit de avantajos pentru Rusia lui Putin. Creșterea populiștilor de dreapta, care sunt în general mai deschiși față de Rusia, combinată cu poziția izolaționistă a președintelui american Donald Trump, a creat condiții care permit interferențelor externe  să adâncească diviziunile din țara vizată”, avertizează Felix Cunningham în analiza publicată de The Moscow Times.

Maia Sandu | Foto – Profimedia Images

„O sabie cu două tăișuri”

În timp ce obiectivele Rusiei de a exploata rupturile din societate și de a semăna neîncrederea în instituții se aplică atât țărilor UE, cât și statelor post-sovietice, „există o diferență între tipurile de narațiuni folosite”, spune Laura Jasper, analist strategic la Centrul de Studii Strategice de la Haga.

„În UE, acestea nu creează povești, ci mai degrabă amplifică diviziunile care există deja, cum ar fi migrația – și în Germania, în special, ecologizarea economiei”, a mai spus Jasper.

• Acest lucru aliniază subtil opinia publică cu ideologiile susținute de Kremlin, o tehnică mai eficientă decât dezinformarea totală.
• În timp ce statele post-sovietice se îndreaptă către integrarea în UE, accentul se pune pe semănarea neîncrederii în instituțiile democratice și atacarea agresivă a acestui tip de guvernare.

„În UE, guvernele și mass-media evidențiază frecvent amenințările cu dezinformarea și interferența electorală.

În timp ce autoritățile continuă să introducă noi inițiative – «dând nume noi acelorași probleme de bază», spune Laura Jasper, cum ar FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference) -, multe dintre aceste eforturi sunt lipsite de transparență și nu spun răspicat că dezinformarea există și este adesea foarte dificil de identificat.

Libertatea de exprimare – manifestată pe platformele de social media precum X și Facebook – nu a făcut decât să accelereze și să complice eforturile de a forma un front unit împotriva campaniilor de dezinformare și împotriva influenței străine.

Laura Jasper o numește «o sabie cu două tăișuri». Libertatea de exprimare trebuie protejată ca drept fundamental, dar, pe de altă parte, este folosită în scopuri greșite de atâtea ori și face ca legislația și contramăsurile luate de un guvern să fie foarte complicate”, încheie Felix Cunningham.

Foto main – Profimedia Images

Citește și:

Care sunt implicațiile „flirtului” Trump – Putin și cine este trimisul Kremlinului, veriga de LEGĂTURĂ dintre Washington și Moscova

Zelenski vs. Putin, nivelul IA. După 3 ani în care a ținut piept Rusiei, Ucraina plusează. „Sisteme robotice militare complet autonome, fără pilot”

Câștigători și învinși. Despărțirea lui Trump de Ucraina, „o rețetă sigură pentru un viitor RĂZBOI” / „Putin nu a pierdut nimic”

Pe fondul presiunii SUA, elitele și societatea ucraineană fac zid în jurul liderului. Abordarea cinică a lui Trump vs. popularitatea lui Zelenski

Va ieși Rusia câștigătoare prin războaiele COMERCIALE ale lui Donald Trump? Mutările pe termen scurt pregătite la Moscova și necunoscuta „China”